Să cunoști limba țării în care locuiești înseamnă să te simți în siguranță, să poți comunica necesitățile pe care le ai și să te integrezi în societate mai ușor. Refugiații din Ucraina știu foarte bine acest adevăr și încearcă să însușească cât mai repede limba română. În Spațiile Sigure organizate de programul Fondului ONU pentru Populație limba română este învățată de la mic la mare, iar cursurile sunt gratuite pentru toți cei ce au nevoie.

Ivan Braliov, un adolescent de aproape 13 ani, care tocmai a absolvit cursul de limbă română predat în SpațiulSigur de la Centrul de plasament temporar pentru refugiați „Moldexpo”.

Împreună cu Ivan, aici studiază limba română zeci de persoane refugiate din Ucraina, printre care și mătușa sa. Nadejda a muncit mai mulți ani în calitate de ingineră, iar acum a fost nevoită să își lase casa și să vină în Moldova. Aceasta spune că anterior niciodată nu a fost în țara noastră și este impresionată de bunătatea oamenilor și cultura țării.

SafeSpace/SpațiiSigure fac parte din programul UNFPA de răspuns la criza refugiaților și prevenirea violenței în bază de gen. Scopul spațiilor sigure este de a oferi un mediu de protecție refugiaților aflați în Republica Moldova și de a contribui la coeziunea socială dintre refugiați și comunitățile gazdă. Pe lângă serviciile de bază destinate refugiaților, UNFPA a lansat aici și programe de studiere a limbii române pentru a facilita incluziunea lor. Până în luna iulie a acestui an, UNFPA a creat 16 SpațiiSigure statice și patru #SpațiiSigure mobile pe întreg teritoriul țării.

UNFPA a extins modelul echipelor statice Safe Space spre un model mobil pentru a asigura accesul la servicii pentru cele mai vulnerabile grupuri de refugiați, dar și a ajunge la cele mai îndepărtate comunități din țara noastră pentru a oferi suport persoanelor refugiate și populației locale. Serviciile mobile sunt oferite în localități cu o concentrație mare de refugiați și o prezență redusă a serviciilor specializate, cu scopul de a promova siguranța și abilitarea grupurilor țintă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#lecții de limba romana #refugiati #UNFPA Moldova

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.