Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Guvernatorul BNM la Moldova Business Week: Șocurile demonstrează că avem un sector bancar puternic și rezilient

15 Sept. 2022, 15:15
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
15 Sept. 2022, 15:15 // Actualitate //  Realitatea.md

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat cu un discurs la cea de-a opta ediție a forumului economic Moldova Business Week care se desfășoară sub genericul „Moldova – destinație de relocare a afacerilor și soluție pentru lanțul de aprovizionare regională”.

În deschiderea evenimentului, șeful Băncii centrale a accentuat că întrunirea este actuală și necesară în condițiile în care toată lumea caută soluții pentru ieșirea din impasul în care s-au pomenit toate țările, mai întâi din cauza pandemiei și apoi a războiul din Ucraina. În ultima perioadă, țara noastră, economia noastră și sistemul nostru bancar trecând printr-o serie de șocuri în care băncile moldovenești și-au demonstrat reziliența.

„În tot acest timp, sistemul bancar din Moldova a rămas și este în continuare stabil, fiind o parte importantă a asigurării securității statului. Sistemul bancar a asigurat economia cu lichidități suficiente și accesibile, care au permis relansarea economiei în perioada post-pandemică și care au fost o parte importantă din creșterea economică record de anul trecut, de 13,9%. La începutul războiului, sistemul bancar autohton a făcut față tuturor solicitărilor de lichidități, devenind unul din elementele de asigurare a stabilității interne”, a declarat Armașu.

Potrivit guvernatorului, această stabilitate și reziliență a sistemului bancar este, în mare parte , consecința reformelor din ultimii ani. Printre cele mai importante fiind: aplicarea principiilor Basel III, modificarea procedurilor de redresare și rezoluție a băncilor și practicarea celor mai avansate practici în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Toate acestea rezultând cu o verificare completă a acționarilor băncilor, din sistem fiind eliminați cei care nu corespund exigențelor din domeniu.

„Aceste acțiuni au permis nu doar creșterea rezilienței și stabilității sectorului bancar, dar au dezvoltat și un mediu legal și operațional pentru investitorii atât locali, cât și de peste hotare. Reformele au fost efectuate în colaborare cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Astfel, legislația națională a devenit una foarte omogenă cu directivele europene și legislația internațională relevantă”, a adăugat șeful BNM.

Moldova Business Week din acest an reunește experți și factori de decizie locali și internaționali, care analizează vectorii ce au accelerat afirmarea Moldovei drept un important hub economic de aprovizionare în noua realitate regională. Evenimentul se desfășoară în perioada 15-16 septembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.