Viteza cu care autoritățile și organizațiile care combat dezinformarea oferă informații publicului trebuie să fie cel puțin la fel de mare ca viteza cu care sunt răspândite informațiile false. Opinia aparține directorului de programe al CPR Moldova, Dan Nicorici, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Aderarea la Uniunea Europeană și pleiada de dezinformări despre blocul comunitar și procesul de aliniere a legislației naționale”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului, dezinformarea poate lua forme diferite, iar un mesaj fals poate deveni credibil atunci când este construit în jurul unor informații adevărate, dar omite elemente esențiale.
„Există diferite niveluri de dezinformare. De la dezinformarea absurdă, când nimic nu este adevărat și chiar o persoană fără gândire critică înțelege că este un fals. Și există dezinformare când totul e adevărat și doar un fapt important este omis”, a explicat expertul Centrului de Politici și Reforme.
În opinia sa, rapiditatea cu care sunt oferite informațiile verificate este esențială pentru a contracara falsurile înainte ca acestea să se răspândească și să influențeze percepția publicului.
„Când avem situații legate de drone sau de bugetul de stat, detalii verificate despre aceste cazuri apar peste câteva ore sau chiar câteva zile. Pe când cei care scriu știri false, în cinci minute deja au informația publicată. Viteza informației este esențială pentru a combate dezinformarea. Autoritățile și ONG-urile care luptă cu dezinformarea trebuie să acționeze astfel încât viteza cu care informează să fie la fel de rapidă ca și viteza cu care se dezinformează”, a precizat Dan Nicorici.
Directorul de programe al CPR Moldova a mai menționat că includerea unor informații adevărate poate face un fals mai convingător, determinând publicul să accepte și afirmațiile neadevărate care îl însoțesc.
„Un ingredient important în promovarea unui fals este să dai și puțin adevăr. Spui zece neadevăruri și un adevăr și informația pare mai credibilă. E nevoie și de un difuzor, adică de persoana care va dori să promoveze această dezinformare. De cele mai multe ori, dezinformarea are o față. De obicei, sunt foști jurnaliști sau foste persoane publice”, a mai spus Dan Nicorici.
Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
