Ponderea moldovenilor din diasporă, care au votat la alegerile prezidențiale a fost mult mai mare în secțiile de votare din țările membre ale Uniunii Europene, decât în cele deschise în Rusia sau alte state CSI, iar dacă unele instituții ale statului încearcă să „încline balanța spre un anumit concurent electoral, ar trebui să ia în calcul mai întâi faptele”. Declarațiile aparțin expertului, Igor Boțan.

„Afirmațiile precum că responsabili de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău încearcă să încline balanța spre un anumit concurent electoral nu este adevărată. Atunci când facem afirmații, trebuie să ne bazăm pe fapte. Ministerul de externe a anunțat că intenționează să deschidă 190 de secții de votare peste hotare, față de 136 cât au fost la alegerile prezidențiale din 2020. La alegerile anterioare, au fost deschise 17 secții de votare în Rusia și rata medie a fost de 350 de cetățeni per secție. În statele din Europa, însă, densitatea la secțiile de votare a fost de șase ori mai mare decât în Federația Rusă. La 10 secții de votare din Occident au venit peste 5 mii de cetățeni”, a precizat Igor Boțan, la dezbaterea publică „Specificul campaniei electorale 2021: tradiții și tendințe noi”, organizată de IPN.

Igor Boțan a spus că nu poate califica Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor drept unul de stânga.

„PSRM este un partid conservator, care pune accent pe tradiție și insistă pe rolul bisericii în viața socială. Blocul comuniștilor și al socialiștilor vine cu un mesaj geopolitic îndreptat spre revizuirea vectorului european al Republicii Moldova. Prin mesajul său, nici PCRM nu este nici pe departe un partid revoluționar și nici pe departe unul de stânga”, a opinat Igor Boțan.

Totodată, expertul a menționat că, programul Maiei Sandu este unul de stânga, chiar dacă fostul său partid se declară de dreapta, și prevede majorarea pensiilor și a altor plăți sociale.

„Creșterea plăților sociale depinde de creșterea economică, iar unii politicieni nu trebuie să facă declarații populiste în acest sens. Când oamenii vor înțelege că majorarea plăților sociale are loc odată cu creșterea economiei, atunci toți vor fi interesați de dezvoltarea economică a țării. Pentru PAS alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent reprezintă turul III al alegerilor prezidențiale. PAS se va baza în campanie pe programul prezidențial al Maiei Sandu, care are nevoie de susținerea unei majorități parlamentare”, a afirmat Boțan.

Igor Boțan mai este de părerea că spațiile electorale sunt pur convenționale.

„Spațiul electoral al PSRM ține mai mult de conservatorism, dar socialiștii trebuie să apropie acest spațiu de cel euroasiatic. Spațiul electoral al PCRM este același spațiu euroasatic. Ideologia PAS este social-liberală, iar programul partidului este de sorginte socială. Unioniștii spun că Republica Moldova este un stat eșuat și acest segment de politicieni sunt mai mult unioniști sociali, pentru că promit, de exemplu, salarii și pensii mai mari de patru ori. Cetățenii care vor acțiuni imediate vor vota Partidul „Șor”, vestit prin rețeaua de așa-numite magazine sociale. În nicio într-o țară civilizată partidele politice nu se ocupă cu comerțul. Nu se știe care este calitatea produselor vândute în magazinele sociale din moment ce acestea au prețuri mai mici”, a conchis Igor Boțan.

#alegeri #expert #Igor Boțan #secții de votare

Europa poate dezvolta zboruri spaţiale cu echipaj uman la costuri „rezonabile”, a declarat directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, miercuri, 2 septembrie, cu o săptămână înainte de Summitul Internaţional al Spaţiului de la Paris, unde explorarea europeană se va afla în centrul dezbaterilor în contextul dezangajării Statelor Unite, informează Digi24.

Până în prezent, zborurile cu echipaj uman nu erau o prioritate pentru ESA, care s-a bazat pe Statele Unite pentru a obţine accesul astronauţilor săi în spaţiu, precum şi pentru o parte a ambiţiilor sale care privesc explorarea Lunii, notează Agerpres.

„Dacă ar trebui să adăugăm o capacitate de zboruri cu echipaj uman şi ceva mai multă ambiţie în domeniul activităţilor robotizate”, creşterea bugetului ESA ar fi „foarte moderată”, a precizat Josef Aschbacher în timpul unei întâlniri cu membrii Asociaţiei Jurnaliştilor din sectorul Aerospaţial (AJPAE).

El a refuzat să ofere cifre concrete, dar, potrivit unei prime estimări, efortul financiar suplimentar ar putea fi de circa 10% din bugetul actual al ESA. „Ar fi un cost foarte, foarte rezonabil”, a afirmat directorul general al ESA.

UE participă la programul american Artemis, ce vizează revenirea astronauţilor pe Lună, mai ales prin furnizarea modulului de serviciu al capsulei Orion, care transportă echipajele. UE ar fi trebuit să furnizeze, de asemenea, mai multe elemente pentru Gateway, o mică staţie spaţială ce ar fi trebuit instalată pe o orbită în jurul Lunii pentru a servi ca punct de escală pentru astronauţi şi ca releu pentru misiunile spre suprafaţa lunară.

Însă administraţia americană de la Washington a remaniat în profunzime programul său lunar în 2026, punând capăt proiectului staţiei Gateway în forma sa iniţială şi privilegiind de acum o prezenţă americană direct pe Lună.

Această modificare i-a făcut pe europeni să îşi pună întrebări despre dependenţa lor de Statele Unite şi despre propriul rol în explorarea lunară.

În acest context, statele membre ale ESA au convocat o conferinţă ministerială în decembrie la Roma pentru a discuta despre viitorul explorării spaţiale europene.

„Celelalte două ţări care permit astăzi zboruri spaţiale cu echipaj uman sunt China şi Rusia, ceea ce nu reprezintă o opţiune pentru noi. India pregăteşte, de asemenea, zboruri spaţiale cu echipaje umane, însă Europa nu dispune încă de această capacitate”, a subliniat Josef Aschbacher.

Acesta este „unul dintre subiectele care se vor afla în centrul discuţiilor la summitul spaţial”, dorit de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care se va desfăşura la Paris pe 9 şi 10 septembrie.