Prima mobilizare în masă din 1941 și amenințările cu folosirea armelor nucleare provoacă neînțelegeri chiar și printre puținii cvasialiați ai Rusiei în Europa. Serbia, care a refuzat anterior să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei, nu recunoaște „referendumuri” privind anexarea teritoriilor ucrainene ocupate. Despre acest lucru s-a anunțat duminică, 25 septembrie curent, de ministrul sârb de externe, Nikola Selakovici, care s-a întors la Belgrad de la Adunarea Generală a ONU.

„Republica Serbia, în conformitate cu statutul ONU, precum și în conformitate cu principiile și normele general acceptate ale dreptului internațional, nu poate accepta rezultatele referendumului din regiunile ucrainene”, a spus Selakovici.

El a adăugat că Serbia este „în mod fundamental angajată” față de principiile dreptului internațional și ale statutului ONU.

În plus, recunoașterea votului „ar fi complet contrară intereselor statale și naționale și ar fi complet contrară politicii noastre naționale de menținere a integrității și suveranității teritoriale și a angajamentului față de principiul granițelor invariabile”, a subliniat Selakovici.

Lansate în grabă după o serie de înfrângeri ale armatei în regiunea Harkov, după care armata rusă a fost amenințată cu o prăbușire în cascadă a frontului, referendumurile în Lugansk și Donețk (Donbass), precum și în teritoriile ocupate din regiunile Zaporojie și Herson ar trebui să se încheie pe 27 septembrie 2022.

Surse apropiate Kremlinului au spus că autoritățile ruse intenționează să arate o prezență la vot de 90% în Donbass și 80% la Zaporojie, cu 90% din voturi în favoarea aderării la Rusia. Mass-media de stat rusă distribuie deja cifre similare cu referire la exit polls.

Procedura de intrare în Rusia a autoproclamatelor republici, precum și a regiunilor Herson și Zaporojie ocupate de armata rusă, ar putea avea loc pe 30 septembrie 2022. Mai exact, Parlamentul rus va fi pregătit să ia în considerare legea privind intrarea noilor regiuni în Federația Rusă pe 29 septembrie, iar a doua zi, Vladimir Putin va transmite un mesaj public.

#referendum #Rusia #Serbia

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.