După un weekend plin de instruiri cu mentori de la Zuckerberg Institute, The Hug, Meta Refuge și The Possible Zone, sesiuni de brainstorming și multă muncă, trei echipe de tineri din Moldova, care au venit cu cele mai eficiente idei și soluții de implementare a tehnologiilor Web3, au câștigat câte un mentorat cu experți din Statele Unite.

În cadrul primului Hackathon pe subiectul Web3 și Blockchain din țara noastră, organizat de proiectul Tehnologiile Viitorului și Yep! Moldova, cu susținerea USAID și Suedia în perioada 23-25 septembrie la Mediacor, 100 de tineri din Republica Moldova și-au încercat puterile în singurul concurs ce antrenează ultima generație a tehnologiilor Web. Pe durata celor 3 zile de Web3 Hackathon, tinerii au lansat idei și soluții pentru probleme legate de sistemul de sănătate, educație, mediu și investiții.

Din totalul de peste 500 de aplicări în competiție, au fost selectate 100 de persoane care au beneficiat de instruirea gratuită din partea a 4 mentori din SUA. În cadrul Hackathonului s-au format 15 echipe, 3 dintre care s-au clasat pe locuri câștigătoare:

Locul 1 – echipa Talk earn cu aplicația TalkEarn, care va ajuta specialiștii să-și monetizeze expertiza prin apeluri video și prestare de servicii online achitate cu criptomonede. Premiu: participare la incubatorul online HUG Studios și mentorat personal cu Randi Zuckerberg, fondatoarea Zuckerberg Institute, și echipa The Hug timp de 6 luni.

Locul 2 – echipa Troodon cu platforma educațională în care se pot crea și dezvolta comunități care să împărtășească cunoștințe pe diverse subiecte de interes comun. Premiu: mentorat personal cu Hasti Kashfia, fondatoarea Meta Refuge, și acces la Meta Refuge online Container timp de 4 săptămâni, pe subiectul Web3 Marketing Skills, inclusiv promovarea în Social Media și Strategie PR.

Locul 3 – echipa Metafarm cu proiectul de soluții pentru atragerea investitorilor străini în Republica Moldova. Premiu: acces la cursul online de 4 săptămâni cu echipa Meta Refuge, în care vor învăța cele mai bune practici de promovare a creatorilor de Web3 în Social Media, strategii de creare a unei comunități, precum și strategie de PR și utilizarea platformelor potrivite pentru promovare.

Premiul special – echipa MediCo cu proiectul de digitalizare a sistemului medical care ar putea fi accesibil oricui, indiferent de localizarea fizică a persoanei pe globul pământesc. Premiu: 1 lună de mentorat cu Eugene (Gee) T. – Entrepreneur, NFT innovator & Crypto geek.

În urma Hackathonului, în premieră pentru țara noastră, în Moldova va fi formată prima comunitate Web3. Tehnologiile Web3 reprezintă cea de-a treia generație Web după versiunile 1.0 și 2.0 și se remarcă prin soluții avansate de confidențialitate, descentralizare și mai multă autonomie pentru creatori. Hackathon Web3 & Blockchain a fost cel de-al treilea din seria de 3 evenimente cu mentori din SUA, organizate în perioada 21-25 septembrie în țara noastră.

#IT #mentorat #Republica Moldova #SUA #tehnologii #tineri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.