Peste 100 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot aflaţi în străinătate, precum și domiciliați în localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), s-au înregistrat prealabil, în vederea participării la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.

Anunțul a fost făcut de responsabilii de la Comisia Electorală Centrală.

CEC precizează că această cifră însumează și înregistrările făcute pentru scrutinele naționale precedente: alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 și alegerile prezidențiale din 2020.

„Rezultatele înregistrării prealabile, informațiile despre numărul de alegători care au participat la scrutinul organizat în circumscripția națională, precum și informațiile oficiale obținute de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la autoritățile competente ale țărilor de reședință reprezintă criteriile de bază care stau la baza deciziei despre organizarea deschiderii secțiilor de votare de peste hotare”, anunță CEC.

Comisia informează că informațiile colectate în urma înregistrării prealabile vor fi prelucrate exclusiv pentru organizarea şi desfășurarea alegerilor și vor fi protejate în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

CEC amintește că, conform prevederilor legale, secțiile de votare, inclusiv cele de peste hotare, se constituie cu cel puțin 35 de zile înainte de ziua votării, adică până la 5 iunie.

#alegeri #CEC #diasporă #inregistrari prealabile

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.