Geneticianul suedez Svante Pääbo a primit Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie. Premiul i-a fost acordat pentru cercetarea sa legată de genomurile hominizilor dispăruţi şi la evoluţia rasei umane, anunță Comitetului Nobel, reunit, luni, la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: secvenţierea genomului lui Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor de astăzi. El a făcut şi descoperirea senzaţională a unui hominidae necunoscut anterior, Denisova.

Pääbo a mai descoperit că transferul de gene a avut loc de la aceşti hominizi acum dispăruţi la Homo sapiens, în urma migraţiei din Africa cu aproximativ 70 de mii de ani în urmă. Acest flux străvechi de gene către oamenii de astăzi are relevanţă fiziologică astăzi, de exemplu, afectând modul în care sistemul nostru imunitar reacţionează la infecţii.

David Julius și Ardem Pataputian au câștigat anul trecut Premiul Nobel pentru Medicină. Ei au determinat modul în care temperatura externă sau, de exemplu, atingerea inițiază impulsurile nervoase și se transformă în senzații umane.

Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani). Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie.
Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace. Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2022 #Premiul Nobel #Premiul Nobel medicină

Administraţia preşedintelui american Donald Trump urmează să cheltuiască cel puţin 900 de milioane de dolari pentru proiecte de construcţie în complexul Casei Albe, a relatat miercuri Washington Post, citând documente, informează Digi24.

În loc să obţină fondurile necesare direct de la Congres, administraţia Trump a strâns banii de la alte agenţii şi donatori privaţi şi i-a direcţionat către un cont de câteva milioane de dolari, destinat în mod obişnuit pentru lucrările de întreţinere a Casei Albe.

Contractele confidenţiale şi documentele de planificare aferente indică faptul că administraţia intenţionează să utilizeze banii din acest cont pentru „proiecte de modernizare” a Casei Albe, precizează Washington Post.

Reuters nu a putut verifica imediat informaţiile publicate de Washington Post, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări a Reuters de a comenta în legătură cu acest subiect. Documentele consultate de către WP arată cum a ocolit administraţia

Trump Congresul şi a limitat transparenţa a ceea ce are să devină „cea mai costisitoare renovare a Casei Albe de peste 80 de ani”.

Anterior, administraţiile care voiau să facă modificări importante pe domeniul Casei Albe „depuneau cereri bugetare Congresului, obţineau credite, iar apoi însărcinau agenţiile vizate să solicite autorizaţiile necesare şi să recruteze întreprinderi, în funcție de istorici şi arhivele bugetare”, mai scrie cotidianul.