Doar 28 de acțiuni din Strategia națională de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020 au fost implementate integral din totalul celor 44 câte sunt prevăzute în document. Asemenea carențe a scos în evidență auditul performanței Strategiei realizat de Curtea de Conturi, iar raportul a fost prezentat Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice.

Analiza implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru perioada 2016-2020 a scos în evidență dificultăți majore, care necesită a fi soluționate, pentru eficientizarea guvernanței în domeniul dezvoltării regionale. Astfel, evaluând gradul de realizare a Strategiei, Curtea de Conturi a constatat că, din totalul de 44 de acțiuni incluse în planul de acțiuni privind implementarea strategiei, 28 de acțiuni au fost realizate integral, 11 parțial, iar 5 acțiuni au rămas nerealizate.

Potrivit raportului Curții de Conturi, repartizarea mijloacelor financiare este deficitară și nu acoperă necesitățile reale ale regiunilor de dezvoltare. Ca rezultat, aprobarea documentului unic de program s-a efectuat fără a se ține cont de resursele financiare disponibile. Din această cauză, nu au fost inițiate 20 de proiecte investiționale în valoare de 783 milioane de lei, iar 15 proiecte în valoare de 771 milioane de lei nu au fost finalizate, astfel afectând realizarea obiectivelor de dezvoltare regională.

Pe parcursul implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională în perioada anilor 2016-2020, toate regiunile Republicii Moldova au înregistrat rezultate modeste, confruntându-se cu provocări majore de ordin economic și social.

De asemenea, Curtea de Conturi în raportul menționat a constatat că în perioada auditată nu s-a reușit regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în raioanele țării, procesele fiind anevoioase și lente; nu a fost elaborat până în prezent planul de amenajare a teritoriului național și planurile regionale; s-a aprobat cu întârziere noul Concept de dezvoltare regională cu trecerea la o nouă abordare Strategică; nu este aprobată noua Strategie și modificările la legea cu privire la dezvoltarea regională.

Astfel, deși s-au efectuat investiții majore care urmau să asigure accesul populației la servicii de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare, au fost înregistrate progrese nesemnificative în acest domeniu, implementarea proiectelor fiind efectuată cu mari abateri de la termenii inițial planificați, iar rețelele construite rămân neexploatate.

În concluzie, autorii menționează că „instituțiile responsabile de implementarea politicii în acest domeniu se confruntă cu un șir de dificultăți, care afectează fiabilitatea rezultatelor obținute în urma investițiilor efectuate și compromit realizarea eficientă a obiectivelor prestabilite”. De asemenea, imperfecțiunile cadrului normativ, lipsa coordonării și sinergiei politicii de dezvoltare regională cu intervențiile similare gestionate de către alte autorități la nivel de documente strategice și managementul instituțional ineficient au condiționat tergiversarea implementării unor obiective sau chiar nerealizarea altora.

Precizăm că, la momentul audierii publice în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice a raportului auditului performanței implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020, din totalul de nouă recomandări înaintate, au fost implementate cinci, care țin de modificarea cadrului legal normativ aferent domeniului dezvoltării regionale.

#audit #Curtea de Conturi #proiecte #raport #strategie

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.