Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au respins cererea reprezentanților Autorității Naționale de Integritate care au cerut confiscarea averii democratului Dumitru Diacov, în mărime de peste 600 de mii de lei, bani care nu au putut fi justificați de către parlamentar.

Despre asta anunță ANI, după ședința de judecată care a avut loc astăzi.

„După ce la începutul anului, ANI a stabilit o diferență substanțială în mărime de peste 600 de mii de lei, inspectorul de integritate a dispus confiscarea acestei averi nejustificate, în baza căreia ANI a remis cererea de confiscare acestei averi în instanța de judecată. Însă, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a respins cererea ANI”, anunță responsabilii.

În context, ANI consideră această decizie ca fiind una neîntemeiată, fapt pentru care va înainta o contestație la Curtea de Apel Chișinău.

„Deocamdată, nu se cunosc motivele respingerii cererii ANI pe această cauză. Vom reveni cu detalii, după ce vom recepționa hotărârea motivată a instanței”, se mai arată în comunicat.

Amintim că, la începutul anului, ANI a constatat o avere în sumă de 600 de mii de lei, care nu ar fi justificată la deputatul PDM, Dumitru Diacov.

Într-un comunicat, ANI spunea că, în urma controlului averii și intereselor personale pentru perioada anilor 2014 – 2019 pe numele parlamentarului și a soției sale, a constatat că există o diferență de avere nejustificată.

#ANI #deputat #magistrati

Suedia va reintroduce de joia viitoare, 12 noiembrie, controale la frontiere pentru o perioadă de șase luni pe baza unei evaluări privind existența unei amenințări serioase la adresa ordinii publice și a securității interne, a anunțat joi guvernul suedez într-un comunicat, transmite Reuters.

Autoritățile de la Stockholm susțin că principalele riscuri sunt legate de invazia rusă la scară largă în Ucraina și de consecințele acesteia asupra securității europene. Guvernul avertizează în special asupra amenințărilor hibride și a activității unor actori ostili care se deplasează și acționează în interiorul spațiului Schengen.

„Evaluarea se bazează, în principal, pe situația serioasă de securitate rezultată în urma invaziei ruse la scară largă în Ucraina, care a dus la apariția unor amenințări hibride și la prezența și acțiunile unor actori ostili în interiorul spațiului Schengen”, se arată în comunicatul guvernului suedez.

Măsura va permite autorităților să efectueze verificări la frontierele interne ale țării, inclusiv la cele terestre, aeriene și maritime, potrivit notificării transmise Comisiei Europene. Controalele se vor desfășura în perioada 12 noiembrie 2026 – 11 mai 2027, transmite Digi24.

Suedia avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride

Decizia vine pe fondul preocupărilor tot mai mari ale autorităților suedeze privind riscurile generate de activitățile ostile ale unor state străine. Amenințările hibride pot include atacuri cibernetice, acte de sabotaj împotriva infrastructurii esențiale, operațiuni de dezinformare și alte acțiuni menite să destabilizeze instituțiile și societatea, fără a ajunge la nivelul unui conflict militar convențional.

Suedia a atras în repetate rânduri atenția asupra vulnerabilității infrastructurii critice din regiunea Mării Baltice. În ultimii ani, mai multe incidente care au implicat avarierea unor cabluri submarine de comunicații și de transport al energiei au determinat statele din regiune să își intensifice cooperarea în domeniul securității.

În noiembrie 2024, miniștrii apărării din Suedia și Lituania au condamnat avarierea unui cablu submarin de comunicații care lega cele două țări. Oficialii au afirmat atunci că incidentul trebuie analizat în contextul creșterii amenințărilor reprezentate de Rusia și al intensificării activităților hibride în Europa. Guvernele celor două state au subliniat importanța protejării infrastructurii critice pentru securitatea și reziliența societăților europene.

Serviciul suedez de securitate a avertizat, de asemenea, că activitățile de sabotaj și operațiunile desfășurate de actori străini reprezintă riscuri pentru țară. Într-o evaluare publicată în martie 2026, instituția a arătat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Suediei și că activitățile rusești de influență clandestină și de sabotaj ar putea deveni mai frecvente.

Oficialii suedezi au atras atenția și asupra riscului ca infrastructura energetică, de comunicații și de transport să fie vizată de operațiuni care urmăresc să afecteze funcționarea serviciilor esențiale.

Controalele la frontiere, o măsură folosită și în anii precedenți

Reintroducerea controalelor nu este o premieră pentru Suedia. Autoritățile de la Stockholm au prelungit în mod repetat această măsură în ultimii ani, invocând amenințări la adresa ordinii publice și a securității interne.

În mai 2026, guvernul suedez a decis menținerea controalelor pentru încă șase luni, până la 11 noiembrie. La acel moment, justificarea oficială viza în special criminalitatea transfrontalieră organizată, inclusiv activitățile unor grupări care ar avea legături cu actori statali străini, precum și amenințările teroriste.

Autoritățile au susținut că verificările la frontiere oferă instituțiilor instrumentele necesare pentru identificarea persoanelor care ar putea reprezenta un risc pentru securitatea internă. Poliția suedeză stabilește locurile și modalitățile în care sunt efectuate controalele, acestea urmând să fie adaptate la nivelul amenințărilor.

Noua decizie păstrează caracterul temporar al măsurii, dar evidențiază schimbarea accentului în evaluarea riscurilor de securitate. Dacă în perioadele anterioare guvernul a pus în prim-plan criminalitatea transfrontalieră și terorismul, de această dată invocă în mod explicit consecințele războiului din Ucraina și amenințările hibride asociate acestuia.

Mai multe state europene au reintrodus controale în spațiul Schengen

Suedia nu este singura țară care recurge la această măsură. Mai multe state europene au reintrodus sau au prelungit controalele la anumite frontiere interne, invocând motive precum migrația neregulamentară, criminalitatea organizată, terorismul și amenințările la adresa securității naționale.

Potrivit Comisiei Europene, Danemarca și Norvegia au notificat, la rândul lor, controale pentru perioada 12 noiembrie 2026 – 11 mai 2027. În cazul Danemarcei, autoritățile invocă inclusiv riscul unor acte de sabotaj și amenințările la adresa securității interne. Norvegia menționează riscurile de sabotaj care vizează sectorul energetic.

Germania, Austria, Polonia și Franța se numără, de asemenea, printre statele care au notificat controale la anumite frontiere interne, pentru perioade diferite și din motive specifice.

Reintroducerea controalelor la frontierele interne este permisă de legislația europeană, însă reprezintă o măsură excepțională, care trebuie utilizată ca ultimă soluție. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să recurgă temporar la verificări atunci când există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne.

În cazul amenințărilor previzibile, controalele pot fi introduse pentru perioade de până la șase luni, cu posibilitatea prelungirii în condițiile prevăzute de legislația europeană. Măsurile trebuie să respecte principiile necesității și proporționalității, iar amploarea și durata lor trebuie limitate la ceea ce este strict necesar pentru gestionarea riscurilor.

Reintroducerea controalelor nu înseamnă însă suspendarea apartenenței Suediei la spațiul Schengen. Libera circulație rămâne principiul de bază, dar autoritățile pot efectua temporar verificări la frontiere atunci când consideră că situația de securitate o impune.