Asociația politică de extremă dreaptă rusă „Mișcarea de Eliberare Națională (MEN)” au lansat la sfârșitul săptămânii trecute, în Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia o așa numită campanie de selectare a semnăturilor pentru refacerea granițelor fostei Uniuni Sovietice, numind Moldova ca fiind în prezent „colonie americană”.

Reprezentanții „Mișcării de Eliberare Națională a Moldovei” au montat un cort de campanie cu afișe provocatoare în Piața din Comrat, au înmânat pliante și au agitat trecătorii să semneze. Potrivit acestora, Rusia, în calitate de succesor legal al URSS, poate determina granițele tuturor țărilor care au făcut parte din URSS în urma rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945).

În cadrul așa numitei campanii a MEN, informau cetățenii despre faptul că „prăbușirea URSS a fost ilegală”, iar scopul acestora este „refacerea granițelor URSS în conformitate cu rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial”, scrie nokta.md.

Asociația extremistă i-a îndemnat pe cetățeni să semneze o petiție, care apoi „va fi înaintată instanței din Federația Rusă”, astfel încât succesorul URSS – Rusia „va înainta un ultimatum Statelor Unite, cerând ca teritoriul URSS să fie eliberate de prezența ilegală a SUA și NATO”.

Mișcarea de Eliberare Națională este o asociație politică rusă de extremă-dreaptă cu filiale în toate țările fostei Uniuni Sovietice. Ca scop, Mișcarea stabilește restabilirea suveranității fostelor republici ale URSS. Mișcarea reprezintă cursul național și integritatea teritorială a statelor din cadrul granițelor anului 1945. Site-ul oficial al mișcării răspândește o teorie a conspirației despre „dependența colonială a republicilor URSS de Statele Unite”, iar „autoritățile lor sunt sub controlul Statelor Unite” și „acoperirea corupției din Occident”. A scăpa de aceste „fenomene ale țărilor care făceau parte din Uniunea Sovietică” este scopul principal al mișcării.

Din martie 2019, reprezentanții mișcării strâng semnături pentru organizarea unui referendum pentru schimbarea actualei Constituții a Rusiei și a celorlalte 14 foste republici ale Uniunii Sovietice. Inițiativa include abolirea priorității principiilor și normelor de drept internațional general recunoscute față de legile țărilor care au fost în ex-republicile sovietice, abolirea interzicerii ideologiei de stat și investigarea evenimentelor de prăbușire a URSS. La 1 noiembrie 2019, MEN a prezentat primele 150 000 de semnături.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

FOTO: nokta.md

#Gagauzia #Miscarea de Eliberare Nationala #URSS #UTA Gagauzia

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.