În ultima lună, Parlamentul a economisit 30,3% la consumul de energie electrică, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit Parlamentului, datorită măsurilor de folosire mai rațională a resurselor energetice, consumul pentru luna octombrie în clădirea Parlamentului a scăzut cu peste 32 000 kW.

„De menționat că instituția parlamentară întreprinde de mai mult timp o serie de măsuri pentru a reduce consumul de energie electrică. Începând cu vara acestui an, s-a trecut la regimul manual de conectare și deconectare a sistemului de aer condiționat, astfel încât, în lipsa persoanelor în încăpere, inclusiv în sala de ședințe plenare, sistemul nu funcționează permanent, fapt care a permis o reducere importantă a consumului de energie. De asemenea, a fost redus semnificativ iluminatul interior: se utilizează, preponderent, lumina zilei, fiind stinse luminile din holuri, iar toate corpurile de iluminat utilizate sunt de tip LED. În afara orelor de lucru, pe timp de seară, este folosită, la necesitate, doar lumina de semnalizare, iar pe timp de noapte iluminatul în interiorul clădirii este sistat. Totodată, s-a renunțat la iluminarea clădirii din exterior și a teritoriului adiacent pe timp de noapte. În zilele de odihnă și de sărbători toate sistemele inginerești din clădirea Parlamentului sunt deconectate (sistemul de ventilare, condiționare, iluminatul intern și extern)”, se arată în comunicatul Parlamentului.

Parlamentul mai anunță că va continua să întreprindă măsurile necesare pentru „folosirea cât mai rațională a resurselor energetice care sunt utilizate în procesul de asigurare a bunei funcționări a instituției”.

#economisim energie electrica #economisire #energie electrica #parlament

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.