Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Turcia refuză să lase navele de război rusești să intre în Marea Neagră

07 Nov. 2022, 23:37
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
07 Nov. 2022, 23:37 // În Lume //  Ursu Ana

Încercările Ministerului rus al Apărării de a consolida gruparea navelor din Marea Neagră, care a pierdut nava amiral a flotei, crucișătorul Moskva și mai multe nave mari de debarcare, s-au încheiat cu un fiasco, scrie moscowtimes.eu.

Turcia a refuzat să permită trecerea navelor flotei ruse din Pacific prin Bosfor și Dardanele, care așteptau permisiunea de a intra de peste nouă luni, relatează BBC News.

Crucișătorul de rachete „Varyag” și marea navă antisubmarin „Admiral Tributs” se aflau în Marea Mediterană din 2 februarie, dar au fost nevoite să se întoarcă în portul lor de origine din Vladivostok.

Duminică, 6 noiembrie, ambele nave au fost văzute de shippoterra în strâmtoarea Singapore îndreptându-se spre bazele lor rusești.

Cu două săptămâni înainte de începerea războiului din Ucraina, Turcia a permis accesul în Marea Neagră a șase nave de debarcare ale brigăzii 71 a Flotei Baltice Ruse: Kaliningrad, Minsk, Korolev, Pyotr Morgunov, Georgy Pobedonosets și Olenegorsky Miner. Ministerul rus al Apărării a susținut că au sosit pentru exerciții, care erau programate în perioada 13-19 februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, planurile de utilizare a flotei pentru aterizări în Odesa și lovituri de amploare pe teritoriul ucrainean au eșuat după ce armata ucraineană a lansat o serie de atacuri asupra navelor și asupra bazei aeriene din Saki, ale cărei avioane și radare asigurau siguranța operațiunilor maritime.

Trupele ruse au trebuit să părăsească Insula Şarpelui, cel mai apropiat punct de Odesa, precum şi un punct de sprijin din care să susţină o potenţială ofensivă din Transnistria.

Pe 29 octombrie, forțele ucrainene, folosind drone, au atacat parcarea Flotei Mării Negre din Sevastopol. Ministerul rus al Apărării a răspuns printr-o declarație despre suspendarea participării la acordul de cereale, în baza căruia porturile ucrainene au fost deschise pentru export de la începutul lunii august.

Dar demersul rusesc s-a dovedit a fi de scurtă durată: deja patru zile mai târziu, președintele Vladimir Putin a anunțat revenirea la acordul privind exportul de cereale.

Cert este că Rusia nu mai poate bloca porturile ucrainene: dacă la începutul războiului mai avea niște active militare în partea de vest a Mării Negre, acum „nu există nimic”, spune Yoruk Isik, cercetător din cadrul Institutului Orientului Mijlociu din Istanbul: „Comandanții flotei lor de la Marea Neagră au fost destituiți. Nu își pot scoate navele afară.”

„Cum vor aranja acest blocaj? Ishik este nedumerit. „Tot ce vedem astăzi este prăbușirea completă a forțelor armate ruse.”

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!