Uniunea Europeană a „respins” sâmbătă, 12 noiembrie curent, declaraţiile Turciei privind aderarea autoproclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord (RTCN) ca membru observator al Organizaţiei Statelor Turcice (OST), denunţând „orice acţiune vizând facilitarea (…) recunoaşterii internaţionale a entităţii secesioniste cipriote turce”, relatează AFP.

În cadrul unui summit al OST de la Samarkand, în Uzbekistan, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a „mulţumit” membrilor acestei organizaţii pentru că „au acceptat RTCN ca membru observator”.

Celelalte membre ale OST nu au confirmat totuşi această aderare, Uzbekistanul, ţară gazdă a summitului, şi Kazahstanul, punând sub semnul incertitudinii anunţul turc, fără a-l dezminţi totuşi oficial.

„Această decizie, în aşteptarea ratificării membrilor Organizaţiei, este regretabilă şi contrazice faptul că mai mulţi membri ai organizaţiei şi-au exprimat susţinerea fermă faţă de principiul integrităţii teritoriale şi Carta ONU”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, într-un comunicat. „Orice acţiune vizând facilitarea sau ajutarea în orice mod a recunoaşterii internaţionale a acestei entităţi secesioniste cipriote turce dăunează grav eforturilor vizând crearea unui mediu propice reluării convorbirilor sub auspiciile ONU”, a continuat el, reamintind că UE „nu recunoaşte decât Republica Cipru ca subiect de drept internaţional, în conformitate cu rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU”.

Într-un comunicat difuzat sâmbătă seară, Ministerul turc al Afacerilor Externe „a respins în întregime” declaraţia UE.

„Decizia privind aderarea ca membru observator al RTCN a fost luată în unanimitate la summitul OST”, a afirmat Ankara, acuzând UE de „ipocrizie” şi că este „prizoniera politicilor sterile” ale Greciei şi Ciprului.

Preşedintele turc a afirmat anterior că aderarea RTCN cu titlu de membru observator la OST nu este echivalent cu recunoaşterea.

„Ar fi fals să considerăm aceasta o recunoaştere. O recunoaştere a altor caracteristici este ceva delicat”, le-a declarat Erdogan jurnaliştilor de la bordul avionului prezidenţial care se întorcea de la Samarkand.

Şeful statului turc a adăugat totuşi că are intenţia de a „face eforturi” pentru recunoaşterea internaţională a RTCN. RTCN şi-a proclamat independenţa unilateral în 1983, la nouă ani după invadarea nordului Ciprului de către armata turcă, drept reacţie la o lovitură de stat a naţionaliştilor ciprioţi greci care voiau să alipească insula Greciei. Această „declaraţie de secesiune” a fost considerată „nulă din punct de vedere juridic” de Consiliul de securitate al ONU trei zile mai târziu. Ciprul este divizat şi în ziua de azi, Republica Cipru, membră a UE din 2004, neexercitându-şi autoritatea decât asupra părţii de sud a insulei.

#turcia #UE

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.