Ora de LIVE cu Traian prin suburbiile Capitalei a ajuns și la Budești. Conform tradiției, colegul nostru a discutat despre realizările, planurile și problemele localității cu primarul comunei, Nina Costiuc.

În perioada 2020-2022, Municipiul Chișinău a investit circa 10,38 milioane de lei pentru dezvoltarea satului Budești.

„Datorită sprijinului și colaborării cu Consiliul Municipal Chișinău, în ultimii ani, am avut foarte multe proiecte. Unul dintre acestea este construcția stației regionale de pompare a apei menajere, cu construcția rețelelor de canalizare în colectorul de la Ciocana și revărsarea în stația de purificare din orașul Chișinău. Depindem de realizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat Nina Costiuc.

Localitatea este amplasată la 12 km de Chișinău, în valea Tohatinului, tocmai la curmezișul a trei văi: Valea Cânepei, a Dumbrejniței și a Lupului. Comuna este compusă din două sate: Budești si Vaduleni. Satul Budești a fost pentru prima dată atestat în documentele istorice în anul 1455.

„Primăria municipiului Chișinău a susținut renovarea unei clădiri, care a stat în paragină peste 12 ani. Datorită finanțării, acum o transformăm într-un centru comunitar de zi pentru persoanele în etate. Totodată, în cadrul proiectului Migrație și Dezvoltare locală, am creat traseul „Vacanță turistică la Budești”, dar și un muzeu, la care a pus umărul și municipalitatea”, conchide primarul de Budești.

În continuare, vă invităm să vizionați interviul integral.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#Budești #inspectie #interviu #ora de live cu Traian #primari

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.