Curs valutar
  • EUR
    20.3989
    0%
  • USD
    19.4100
    0%
  • RUB
    0.3091
    0%
  • RON
    4.1479
    0%
  • UAH
    0.5256
    0%

Status 2022. Mass media servilă, independentă și liberă: între bine și rău, între supraviețuire și moarte

21 Nov. 2022, 13:45
 // Categoria: Opinii // Autor:  Dumitru Țîra
21 Nov. 2022, 13:45 // Opinii //  Dumitru Țîra

„Binele tot timpul biruie răul. Dar uneori binele trebuie ajutat, pentru ca să nu fie prea târziu…”

Pentru că se apropie Forumul Media, unde se va discuta despre – de ce stăm pe loc și unde trebuie să mergem, dar în principal de ce nu putem ajunge, o să prezint o viziune asupra situației mass media din Republica Moldova, status 2022.

Deși sunt cetățeni care au dezamăgiri față de presă, majoritatea societății și a comunității internaționale se așteaptă de la Republica Moldova să fie implementat și realizat rolul și obiectivul presei libere – să informeze corect societate, să educe societatea și să ajute statul la construcția și dezvoltarea unei societăți democratice, bazate pe lege, incluziune și bunăstare. Obiectul muncii de zi cu zi a statului și a presei este omul – cetățeanul țării, care este principala resursă a oricărei societăți.

Începând cu 2010 s-au făcut eforturi majore pentru a îmbunătăți situația în domeniul mass media, și aici mă refer atât la autorități și legislație, la efortul instituțiilor media, dar și la grija și atenția acordată de partenerii externi dezvoltării acestui domeniu. Totuși, evoluția este mai înceată decât ne-am dori, din mai multe motive. Situația s-a înrăutățit din cauza pandemiei Covid și s-a agravat și mai tare din cauza războiului din Ucraina, care a provocat multiple crize, inclusiv criza pieței de publicitate.

Deci, să o luăm pe rând și după importanță …

Audiovizualul

Pe lângă faptul că în Republica Moldova sunt prea multe televiziuni (63 licențe), cel mai mare impediment în dezvoltarea spațiului audiovizual autohton sunt televiziunile în retransmisie – 7 din Rusia și 1 din România, dintre care cele cu retransmisie din Rusia absorb peste 60% din bugetele publicitare și nu investesc nici în conținutul autohton și nici în jurnalismul autentic. Mai mult, se folosesc direct și indirect de televiziunea retransmisă din România (care are cota de piață mult mai mică), pentru a-și proteja interesele și modul de operare, pentru că sunt în situație similară din punct de vedere a Codului și altor reglementări.

Televiziunea cu cea mai mare cotă de audiență și vânzări este RTR Moldova, urmată în principal de celelalte televiziuni retransmise din Rusia, dar și din fericire sporadic și sezonier mai urcă în top și unele autohtone. Deși intensitatea produsului autohton din 2021 diminuase cota de audiență a televiziunilor retransmise din Rusia până aproape la 40%, războiul și sărăcia din 2022, le-a readus la cota de peste 65%, lăsând cu venituri foarte mici televiziunile autohtone.

Pe 18 noiembrie 2022, au intrat în vigoare modificările la Codul Serviciilor Media Audiovizuale, care au obiectivul de a consolida producerea conținutului autohton. Se va pune iarăși presiune pe Consiliul Audiovizualului să monitorizeze și să sancționeze. Desigur, Consiliul trebuie să-și exercite obligațiile legale, doar că motivele situației deplorabile din audiovizual nu depind doar de Consiliu. De fapt, sunt rezultatul egoismului jucătorilor din piața de publicitate, interesele financiare de grup și în anumite cazuri – intenția rea a anumitor instituții media.

Nu vreau să mă opresc și la aspectul de dezinformare, propagandă și fake news, pentru că e de scris o carte despre înțelegerea insuficientă și operarea pe alocuri greșită pe această dimensiune, despre cum instituțiile statului, dar și societatea este des manipulată, despre acțiunile și proiectele de multe ori formale. Despre multe, multe interese, care sunt pe lângă scopul de consolidare a societății și asigurarea securității (informaționale).

În acest parcurs plauzibil ale eforturilor de dezvoltare a audiovizualului autohton, este ignorat aspectul de construcție corectă a pieței de publicitate, care este baza sustenabilității și dezvoltării a instituțiilor media. Doar o instituție media autosuficientă financiar poate fi liberă și independentă în politica sa editorială și poate diversifica și profesionaliza produsul autohton. De altă parte, autoritățile statului au agenda politică și, ca și anterior – reacționează în baza narativelor unilaterale ale celor care le bat la ușă sau au acces la ei, dar nu au o viziune de construcție a industriei bazate pe interes național.

Un alt aspect important, deși se fac multe eforturi legislative, televiziunile în continuare au rămas, unele sub influență politică (internă și externă) și oligarhică, altele dependente de suportul și granturile donatorilor, iar ultimele în prag de faliment.

Consider că vom asista curând la mai multe situații de faliment ale instituțiilor media. Este o consecință a funcționării economiei de piață desigur, dar asta va duce la situația că în piața audiovizuală nu vor mai exista instituții media libere și vor rămâne doar cele politico-oligarhice și cele susținute prin granturile donatorilor.

Ca să nu falimenteze și să nu se distrugă total, audiovizualul are nevoie de o reinventare și aici este imperativ de o abordare de construcție a domeniului prin transformarea lui într-o industrie autentică.

Nu este nou și vorbesc despre aceasta de mai mult timp – unica soluție pentru a avea o piață autohtonă autentică, este să avem în circuitul publicitar doar televiziuni autohtone, care să execute Codul Serviciilor Media, și astfel în 2-3 ani vom putea vedea deja televiziuni adevărate made in Republica Moldova și cel mai important – piața media va fi pe calea dezvoltării continue. Televiziunile în retransmisie trebuie scoase din circuitul de publicitate și transferate în versiunile lor internaționale în cablu și IPTV – care au deja o penetrare de 84% pe țară, pentru a oferi acces la conținut străin pentru populația alolingvă (ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari, etc.) din Moldova.

Doar așa piața audiovizuală autohtonă poate fi susținută și va fi stimulată să producă conținut cât mai calitativ și va concura echitabil pentru audiențe. Doar astfel nu va mai fi în situația să concureze inegal cu televiziunile de la Moscova sau București. Totodată, străinii interesați să facă afaceri media în Republica Moldova vor trebui să investească în construcția televiziunilor autohtone, să investească în conținut, în jurnalism, în producții autohtone, etc. , dar nu doar să strângă marea parte a banilor din piață pe baza muncii televiziunilor pe care le retransmit.

O mică paranteză pentru autorități! Nu mai irosiți banii bugetari pe Multiplex – este un proiect depășit tehnologic și falimentar, care a fost închis în majoritatea statelor. Contribuția Multiplex-ului la audiența generală este de doar 6%. Nu mai cheltuiți zeci de milioane din bugetul de stat pentru întreținerea unei invenții eșuate. Este mai simplu și mai ieftin de subvenționat sau compensat abonamentele de cablu și IPTV pentru cetățenii din categoriile vulnerabile – pentru a le asigura dreptul la accesul la informații.

Online

Online-ul din Republica Moldova pare a fi foarte abundent, dar și acesta se confruntă cu multiple probleme: criză de oameni, bugete mici, foarte vulnerabili la atacuri cibernetice, acces limitat la tehnologii noi, etc.

Principala problemă rămâne a fi resursele financiare, dar despre aceasta mai jos la capitolul Bani în Media.

Oamenii din presă

În ultimii 3, 4 ani, tot mai mulți vorbesc despre faptul că a scăzut nivelul calității presei și aici sunt mai mulți factori care au adus la această consecință.

Pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică, economică, criza pieței de publicitatea și altele, au redus foarte mult din capacitățile financiare ale tuturor redacțiilor. Jurnaliștii mai profesioniști și respectiv plătiți mai bine, au căutat soluții pentru a-și păstra veniturile, pentru a fi în stare să-și plătească creditele, facturile, etc., să-și asigure oarecum același nivel de trai decent. Mulți dintre ei au plecat spre zona de comunicatori sau proiecte externe, alții au ales să meargă spre instituțiile media politico-oligarhice care oferă salarii peste nivelul pieței, alții au acceptat reducerea salariilor, dar o parte importantă au plecat din țară. În perioada martie – septembrie 2022 au ieșit din profesie peste 200 de jurnaliști și personal tehnic, care nu s-au mai regăsit în industrie anume din cauza situației financiare dezastruoase.

Un alt aspect major este faptul că de câțiva ani Moldova nu mai produce jurnaliști. Din patru universități care au acest domeniu, doar la USM este facultate de jurnalism și comunicare, iar în celelalte trei sunt doar secții de jurnalism. Chiar și la USM, în ultimii ani, din aproape 100 de absolvenți anual, doar 5 intră în profesii media. Mai mult, facultatea a interzis studenților să lucreze în perioada cât învață, iar în domeniu se cunoaște că studenții începeau din anul 2 să lucreze parțial în redacții și la absolvire erau deja profesioniști. Curricula facultății trebuie modernizată ca să corespundă realităților din piață, dar să nu fie o formalitate pentru primirea diplomei de absolvent. Cea mai bună școală de jurnalism pentru tineri sunt redacțiile, unde învață lucrând.

Eforturile ONG-urilor de media pe filiera de instruire sunt direcționate spre profesionalizarea jurnaliștilor  care deja sunt în profesie și, de fapt, nici nu ar putea contribui altfel la producerea de jurnaliști noi.

În 12 ani de management media, am lucrat cu peste 500 de jurnaliști, care se regăsesc aproape în toate redacțiile din Chişinău și nu doar. Având experiență de avocat și diplomat, pot spune cu certitudine că jurnalismul este o super-profesie, plină de pasiune și pe știri și pe entertainment, care deschide tot universul dacă ești bine intenționat. Desigur că avem în domeniu și colegi care au alte scopuri sau operează cu “am o întrebare” nu în scop jurnalistic. Este o profesie cu foarte mult viitor, care trebuie susținută și promovată. Doar prin creșterea unor generații de jurnaliști profesioniști vom putea avea jurnalism de calitate.

Banii din Media

Sunt trei surse de bani în piața media din Moldova: banii care vin din comercial – publicitate; bani politico-oligarhici care își finanțează instituțiile media deținute; banii din granturi și proiecte de dezvoltare susținute de partenerii externi.

Banii din comercial și publicitate trebuie să fie principala sursă de venituri ale instituțiilor media și trebuie să fie suficientă pentru a le asigura sustenabilitatea și independența. Anul 2022 este un an negru pentru piața media. Din cauza războiului, piața media va pierde în acest an aproximativ 40% din banii preconizați. La 1 martie 2022 piața de publicitate a căzut brusc la cota de minus 70% din mai multe motive, pe care le găsiți aici. Acest șoc se va resimți încă minim 2-3 ani, până vom reveni la nivelul anului 2021.

Piața de publicitate TV, deși avea o previziune de peste 13 milioane euro pentru 2022, va închide anul cel mai probabil la o cotă de 7 milioane, dintre care doar vreo 5,5 milioane vor ajunge la televiziuni, iar restul va rămâne la agențiile de publicitate pentru munca lor importantă. De altfel, agențiile de publicitate sunt un jucător important, care înțelege foarte bine piața, dar este ignorat de autorități în procesul de consultări. Atrag atenția că acești 5.5 milioane euro în majoritate ajung la televiziunile în retransmisie, care practic nu contribuie și împiedică la dezvoltarea audiovizualului autohton. Nu mai zic de faptul că parte din acești bani pleacă din țară, ca plată pentru drepturile de retransmisie.

Anul 2023 va fi și mai interesant pe audiovizual. Din 1 ianuarie 2023 se va reconfigura influența Sales House-urilor în piața de publicitate TV. Transferurile recente ale televiziunilor de la grupul dodon către grupul șor, și relația apropiată a grupului șor cu grupul RTR – va genera un control a Sales House Nova TV (grupul RTR) și a noului Sales House RCH Media (grupul șor) asupra pieței de publicitate la nivel de peste 60%. Acest fapt iarăși va canaliza exclusivitatea bugetelor către TV-urile în retransmisie – toate concentrate în aceste grupuri, pentru că din punct de vedere comercial vor putea satisface orice cerință de audiență a clienților, practic pe toate categoriile de vârstă sau alte criterii. Această poveste am mai trăit-o și știm bine ce efecte are. Problema mare este că, chiar dacă cota reală de piață va fi de peste 60%, această situație poate canaliza peste 80% din bugetele de publicitate TV doar spre televiziunile din aceste Sales House-uri, iar televiziunile autohtone iarăși vor rămâne fără publicitate.

Pe online, banii au revenit mai repede, dar oricum până la sfârșitul anului vor fi pierderi de aproximativ 30%. La modul general, piața online în 2022 trebuia să urce la aproximativ 6,5 milioane euro. Chiar și așa, principala problemă este că peste 80% din acești bani sunt cheltuiți de către clienți pentru publicitate Google și Facebook, bani care pleacă din țară și care produc de fapt o gaură inclusiv pentru bugetul de stat.

Vreau să îndemn toți beneficiarii și clienții pe comercial și publicitate să facă un efort și să-și bugeteze un minim de 10-15% din banii de publicitate pentru platformele autohtone – aceasta fiind o contribuție în dezvoltarea și sustenabilitatea mass media Republicii Moldova.

De asemenea, vreau să adresez o rugăminte proiectelor internaționale, ONG-urilor și altor instituții, care solicită zilnic instituțiilor media suport pentru susținerea comunicării activităților și rezultatelor sale. Lunar, în adresa mass media parvin peste 200 de solicitări. Mass media nu refuză de obicei, dar vă atrag atenția că acest efort înseamnă munca jurnaliștilor și alte tipuri de resurse pentru instituțiile media. Vă rog să includeți bugete pentru comunicare, să achitați aceste servicii, pentru că aceste sume mici pentru proiecte ar însemna salarii pentru jurnaliști, ar însemna dezvoltarea mass media din Republica Moldova.

Aportul donatorilor este foarte important și vreau să-i mulțumesc pentru acest efort. Sunt aproximativ 3 milioane euro pe an, care sunt direcționați cam 3/5 spre ONG-le de media și 2/5 spre instituții media – în bază de proiecte tematice, acordați de regulă după merite și în unele cazuri în bază de prietenii.

Totodată, anul 2022 a schimbat radical necesitățile media, fiind puse în situații de supraviețuire din cauza crizei publicității generate de război. Suportul donatorilor cu core funding ar fi foarte valoros și apreciat, cel puțin pentru o perioadă de 9-12 luni. Desigur alegerea priorităților de susținere este suverană și aparține statelor donatoare, dar consider că o coordonare pe domeniul mass media a donatorilor ar putea da mult mai multă viteză la construcția, dezvoltarea și sustenabilitatea industriei media.

Forumul media și lipsa de solidaritate în media

Forumul Media este unicul for care de mai mulți ani reunește majoritatea jucătorilor din domeniul mass media – instituțiile media, ONG-le de media, autoritățile, organizațiile internaționale și partenerii externi. Mulțumesc organizatorilor și donatorilor că, contrar multelor griji și impedimente, fac acest efort în fiecare an și oferă această ocazie de a discuta și vocifera grijile și problemele din domeniu. Chiar dacă mai apar și critici, Forumul Media este o platformă în evoluție, care trebuie să contribuie la dezvoltarea multilaterală și complexă a domeniului media.

Forumul Media îi reunește pe majoritatea și nu pe toți, pentru că în câmpul instituțiilor media nu există solidaritate. Instituțiile media nu se pot reuni într-o idee comună pentru că interesele sunt diferite – unii o fac din pasiune, alții ca să strângă cât mai mulți bani și în consecință această luptă împiedică deja de 25 de ani aproape toate inițiativele și soluțiile de a consolida și construi industria mass media autohtonă autentică. De altă parte, au fost momente de solidaritate între jurnaliști, atunci când au fost atacați unii dintre colegi… și asta dă multă speranță că situația totuși într-o zi se poate schimba.

Totodată, ceea ce nu s-a discutat la Forumul Media, niciodată la modul sincer, deschis și serios, dar merită o atenție foarte mare – banii din piața media. Posibil să fie necesar un alt tip de format – Conferința anuală a industriei media, în care să participe și agențiile de publicitate și clienții mari și toți cei care produc și consumă banii din media. În mass media, ca și în orice domeniu al economiei, totul începe de la bani și depinde de banii necesari pentru salarii, pentru dezvoltare, pentru asigurarea sustenabilității – ceea ce dă independență și libertate.

Mai sunt multe de spus, pentru că pe fiecare dimensiune sunt chestiuni și situații specifice, doar că observați că toate narativele sunt despre enunțarea și discutarea problemelor vechi, care nu se schimbă din diverse cauze sau ne-dorință. Vreau să sugerez Forumului Media o discuție, de sus în jos – despre cum trebuie să fie Mass Media din Republica Moldova în 2025. Trei ani sunt un termen mediu în care se pot face foarte multe pentru consolidarea și sustenabilitatea media, pentru transformarea media în industrie.

Realitatea Live

Orange Systems te invită la Modular THE VISION
Orange Systems te invită la Modular THE VISION
Moldindconbank te îndeamnă să întâmpini sărbătorile de iarnă cu depozitul generos „Colind”
Moldindconbank te îndeamnă să întâmpini sărbătorile de iarnă cu depozitul generos „Colind”
Mihail Iovu a fost aprobat de către BNM în funcția de Vicepreședinte al Moldindconbank
Mihail Iovu a fost aprobat de către BNM în funcția de Vicepreședinte al Moldindconbank
De aproape 10 ani voluntarii Purple Team Moldcell schimbă lumea spre bine
De aproape 10 ani voluntarii Purple Team Moldcell schimbă lumea spre bine
Moldindconbank, partener al Academiei de fotbal „Radu Rebeja” – va susține pregătirea copiilor din familii nevoiașe
Moldindconbank, partener al Academiei de fotbal „Radu Rebeja” – va susține pregătirea copiilor din familii nevoiașe
Victoriabank – unica bancă 100% ONLINE din Moldova
Victoriabank – unica bancă 100% ONLINE din Moldova
FOTO, VIDEO Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău
FOTO, VIDEO Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău
SALUT – cardul de la Victoriabank care îți deschide oportunități nelimitate în banking
SALUT – cardul de la Victoriabank care îți deschide oportunități nelimitate în banking
La Moldtelecom, iarna aceasta ninge cu oferte și reduceri!
La Moldtelecom, iarna aceasta ninge cu oferte și reduceri!
09 Dec. 2022, 22:20
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
09 Dec. 2022, 22:20 // În Lume //  Ursu Ana

Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat dezamăgit de declarațiile fostului cancelar german Angela Merkel, care într-un amplu interviu a afirmat că acordurile de la Minsk, semnate în 2014, care ar fi dat Ucrainei să-și întărească puterea militară.

„Pentru mine, acest lucru a fost complet neașteptat. Este dezamăgitor. Nu mă așteptam să aud asta de la fostul cancelar. M-am așteptat întotdeauna ca conducerea Germaniei să se comporte sincer. Da, a fost de partea Ucrainei, a susținut-o, dar mi s-a părut că conducerea Germaniei a căutat sincer o soluție bazată pe principiile la care s-a ajuns, în special, în cadrul procesului de la Minsk. Se pare că nimeni nu plănuia să îndeplinească toate aceste acorduri de la Minsk… Ei (participanții – n.red.) ne-au mințit și scopul era doar să pompeze în Ucraina arme și să ne pregătim pentru ostilități. Poate că (războiul – n.red.) ar fi trebuit să înceapă mai devreme”, a declarat Putin.

Reacția liderului rus vine după ce Angela Merkel a afirmat, joi, că acordurile de la Minsk semnate în 2014 au oferit Ucrainei „timp prețios” pentru a deveni mai puternică și că rezultatele acestui lucru pot fi observate acum.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orange Systems te invită la Modular THE VISION
Orange Systems te invită la Modular THE VISION
Moldindconbank te îndeamnă să întâmpini sărbătorile de iarnă cu depozitul generos „Colind”
Moldindconbank te îndeamnă să întâmpini sărbătorile de iarnă cu depozitul generos „Colind”
Mihail Iovu a fost aprobat de către BNM în funcția de Vicepreședinte al Moldindconbank
Mihail Iovu a fost aprobat de către BNM în funcția de Vicepreședinte al Moldindconbank
De aproape 10 ani voluntarii Purple Team Moldcell schimbă lumea spre bine
De aproape 10 ani voluntarii Purple Team Moldcell schimbă lumea spre bine
Moldindconbank, partener al Academiei de fotbal „Radu Rebeja” – va susține pregătirea copiilor din familii nevoiașe
Moldindconbank, partener al Academiei de fotbal „Radu Rebeja” – va susține pregătirea copiilor din familii nevoiașe
Victoriabank – unica bancă 100% ONLINE din Moldova
Victoriabank – unica bancă 100% ONLINE din Moldova
FOTO, VIDEO Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău
FOTO, VIDEO Acum și în sectorul Râșcani! Kaufland a deschis cel de-al patrulea magazin din Chișinău
SALUT – cardul de la Victoriabank care îți deschide oportunități nelimitate în banking
SALUT – cardul de la Victoriabank care îți deschide oportunități nelimitate în banking
La Moldtelecom, iarna aceasta ninge cu oferte și reduceri!
La Moldtelecom, iarna aceasta ninge cu oferte și reduceri!
 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală