Cafeaua este, aparent, băutura cea mai consumată în întreaga lume. Deși ne simțim bine după o ceașcă de cafea, consumată în exces, poate avea efecte grave asupra sănătății. Un medic explică în ce mod produce palpitații.

Majoritatea persoanelor adulte, active din toată lumea savurează o ceașcă de cafea dimineața. Uneori parcă nici nu ne putem începe ziua fără o ceașcă de cafea, cu sau fără lapte, frișcă sau zahăr. Cei care obișnuiesc să o consume în fiecare dimineață afirmă că nu se pot concentra, nu pot gândi înainte de a-și bea cafeaua. Nici nu e de mirare, deoarece, afirmă medicii, cafeaua, prin conținutul ei de cafeină, are un efect general stimulant în organism.

Un medic spune că, deși este cunoscut efectul stimulant în organism, excesul poate dăuna.

„Mulți dintre noi o consumăm (uneori chiar multă, mai ales în gardă și când sunt perioade cu deprivare de somn), însă pentru o parte dintre noi consumul nu este recomandat de către medic”, spune el.

Excesul de cafea, dăunător

Iată cum explică el efectele consumului de cafea în exces, în organism.

„Aportul de cafeină are ca rezultat activarea sistemului nervos simpatic, stimulând eliberarea de adrenalină în organism. În doza uzuală aceasta crește vigilența mentală și concentrarea. Cu toate acestea, nivelurile crescute de cafeina pot duce la sentimente de anxietate, oboseală cronică, insomnie și agitație psihomotorie”, explică el pe pagina sa de socializare.

Probabil nu este consumator de cafea care să nu fi avut, cel puțin o dată, senzația că-i bate inima cu putere, după ce a consumat mai multe cești din licoarea atât de apreciată. Sunt palpitațiile, pe care le poate produce cafeaua în exces.

Medicul a explicat cum se produc, de fapt, palpitațiile.

„Prin creșterea cantității de calciu din interiorul celulelor musculare cafeina crește de asemenea excitabilitatea musculară, putând stimula apariția palpitațiilor, iar prin stimularea sistemului nervos simpatic poate crește și tensiunea arterială. Tocmai din aceste motive, chiar dacă pe de o parte consumul de cafea poate produce anumite beneficii, este foarte important să avem în context și riscurile, pentru a decide câtă cafea este bună pentru fiecare dintre noi”, a mai arătat el.

Câtă cafea este sigură pentru consum

Studiile privind riscurile și beneficiile consumului de cafea sunt contradictorii. În timp ce unele arată că un consum frecvent de cafea poate duce, în timp, la creșterea riscului de a avea unele afecțiuni cardiace, alte studii arată că un consum regulat de cafea poate aduce beneficii pentru sănătatea inimii.

Însă cele mai multe studii arată între una și patru cești de cafea pe zi pot fi consumate, fără riscuri. Peste această cantitate, riscul unor afecțiuni cauzate de cafeină este destul de mare.

Alte studii arată chiar că metoda de preparare a cafelei este importantă. Astfel, cafeaua fiartă la ibric ar crește riscul de boli cardiace și vasculare, datorită prezenței diterpenelor, un tip de moleculă care se găsește în cafeaua preparată astfel.

În schimb, cafeaua filtrată pare mult mai sigură și, conform unui studiu, ar putea chiar să reducă riscul apariției diabetului de tip II. Cercetarea a arătat că persoanele care beau două-trei căni de cafea filtrată pe zi aveau un risc cu 60% mai mic de a dezvolta diabet de tip II, decât persoanele care beau mai puțin de o cană de cafea filtrată pe zi. Consumul de cafea fiartă nu a avut niciun efect asupra riscului de diabet, în studiu.

#boli #cafea #inima

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.