Si din nou, doar reflecții juridice, nici un pic de politică sau alte interese, decât pur juridice, cu privire la Securitatea juridică, ca și principiu fundamental în statul de drept, care impune, printre altele și axioma că un act juridic consumat nu mai poate fi anulat, inclusiv și cu efect pentru viitor, simplu pentru că el este consumat, pentru că odată ce „săgeata a fost lansată”, nu mai poate fi întoarsă la poziția ințială și nu mai poate evita producerea consecințelor ce inevitabil se vor produce!!! Altfel spus, nu putem anula nici teoria cauzalității, decât putem preveni sau repara anumite consecințe, însă nu putem întoarce lucrurile la poziția inițială, cu anularea consecințelor deja survenite, cu ignorarea schimbărilor de timp și spațiu, chiar și dacă nu ne place sau chiar și dacă se produc acte juridice criminale. De fapt, nici legea nu poate prevedea pasibilitatea anulării, fie si cu efect pentru viitor a unor acte juridice consumate momental, fie legale, fie și din start ilegale. Or, simplu de tot, prin definiție, nu poți sa anulezi chiar nici o infracțiune comisă…

Da, o persoana poate fi destituită dintr-o anumită funcție, oricare ar fi ea, fie măturator, fie președinte, inclusiv, dacă prevede legea, și în condițiile în care a fost desemnată ilegal, însă nu se anulează actul juridic prin care a fost desemnat, ci se emite un nou act de eliberare din funcţia respectivă, ca fiind o persoană, care a fost desemnată ilegal în această funcție. Cu atât mai mult că persoana concretă deja a îndeplinit anumite atribuții de serviciu și a produs careva consecințe, inclusiv juridice, care au fost adoptate nu atât de persoana vizată, cât din funcția pe care o deținea persoana vizată.

De fapt, un act administrativ individual, prin care o persoana a fost desemnată într-o funcție publică, prin sine, în mod direct nu este un act juridic cu efect continuu sau prelungit, fiind un act de o ”singura acțiune”, un act momentan, care durează puțin timp, care este temporar, trecător, și care se consuma odată cu adoptarea sa. Ulterior acest act juridic momentan, nu mai poate produce efecte juridice în continuare, deoarece el se transformă prin nașterea unor raporturi juridice sinestătătoare, așa că prin definiție, nu poate fi revocat un astfel de act juridic momentan, nici cu efect pentru viitor, pentru că odată fiind consumat, fiind deja trecut, el direct și nemijlocit, deja nu mai produce și nici nu poate produce efecte juridice pentru viitor.

Aici putem doar vorbi ca și în poveste, ”a fost odată, ca nici odată”, un om care sa născut și care deja a murit, deja nu se mai poate anula nici nașterea, nici viața, nici moartea sa, pentru că toate s-au consumat, dar iată averea lui, dar iată copii lui, iată operele și lucrările lui, fiind produse anume de omul concret, nu mai pot fi anulate, pentru că este vorba de alt ceva și de alte acte sau lucrări, ele pot fi veșnice. Așa că să nu se confunde actele juridice de desemnare în funcție cu actele produse de funcția respectivă, pe când deținătorul ei era persoana concretă.

Să nu se confunde actul juridic de desemnare, ca și act juridic consumat, cu statutul juridic de aflare într-o anumită funcție. Iată statutul juridic, de aflare într-o anumită funcție, nu este un act juridic consumat, momentan sau de o ”singura acțiune”, cu raporturile juridice provocate de acest act juridic temporar sau trecător, cu statut continuu, fie că pe o perioadă nedeterminată, fie dacă este vorba de președinți şi vicepreședinți ai judecătoriilor şi ai curților de apel, care sunt numiţi în funcţie pe un termen de 4 ani. Iată acest termen de 4 ani, poate fi oprit cu efect pentru viitor, însă iarăși doar în condițiile legii și nu sub aspectul art. 146 alin. (1) lit.c) și lit. e) din Codul administrativ.

Cu titlu de principiu, să ne imaginăm ipotetic, că ar fi pasibilă anularea, fie și cu efect pentru viitor, a unui act administrativ individual, prin care o persoana a fost desemnată într-o funcție publică, datorită faptului că nu ar fi fost respectate cerințele legale la desemnarea acesteia în funcție. De aici rezultă că actul juridic nou, de abrogare a celui primar, prin consecință, imperativ și irevocabil constată faptul nerespectării cerințelor legale la desemnarea acestei persoane în funcție, implicit caracterul ilicit al actului inițial, care totuși a produs efecte juridice. Respectiv, dacă se constată caracterul ilegal al actului juridic inițial, atunci care ar fi rezonul de al abroga ”doar cu efect pentru viitor”? Doar în trecut el tot era ilegal, așa că nu este nici o logică în încercarea de a ”repara” problema astfel ”doar pentru viitor”.

Da, potrivit art. 146 alin. (1) lit.c) și lit. e) din Codul administrativ un act administrativ individual legal favorabil poate fi revocat în tot sau în parte cu efect pentru viitor, însa aceasta lege nu se refera la acte juridice consumate, care au durat temporar doar un moment sau puțin timp, și care s-au consumat odată cu adoptarea și punerea în executare, adică odată cu numirea în anumite funcții, odată cu inaugurarea sau intrarea în acea funcție și începerea mandatului de funcție. Această normă nu are tangență cu actele juridice temporare, după ce ele devin acte juridice deja consumate, ci expres și îngust, se refera doar la actele administrative individuale, ce se consumă periodic, ”de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești”. Aceasta și este o excepție de la regula imposibilității anulării actului juridic consumat, fiind vorba de acte juridice complexe, sau generale, care ca excepție, se consumă parțial și periodic, ceea ce rezultă din esența sa, dar și din alin. (5) art. 146 din Codul administrativ, conform cărora, prevederile alin. (1) lit. c), d) și e) din prezentul articol nu se aplică dacă nu sunt întrunite condițiile din art. 147, atât și din art. 147 din Codul administrativ, care se refera expres și îngust, doar la actele administrative individuale ”de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești”. Și aici este și firesc, că dacă unei persoane i sa emis un act administrativ individual de acordare (pe o perioadă nelimitată) periodică a prestațiilor materiale sau bănești, să zicem o pensie de invaliditate, acest act nu este consumat în întregime, el se consumă pe perioade, și astfel fiind pasibil a fi revocat, în tot sau în parte cu efect pentru viitor, astfel actul nou, de anulare, oprește posibilitatea acordării periodice, pe viitor, ca și acte juridice viitoare a prestațiilor materiale sau bănești, însă nu anulează la propriu prestațiile materiale sau bănești, deja acordate în trecut, adică deja consumate.

Așa că să nu să se confunde alte anumite principii de drept, mai profunde, inclusiv că actul juridic consumat, deja nu mai produce efecte juridice pe viitor, el a fost consumat ca și act, fiind transformat într-o stare, sau situație juridică, într-un mandat, și pe viitor produce careva efecte juridice nu propriu actul juridic de numire a persoanei cutare în cutare funcție, ci situația juridică, sau mandatul, că persoana cutare deține funcția cutare. Astfel efectele juridice în continuare, se produc deja prin mandatul deținut și actele juridice ale funcției cutare, care este îndelungată, titular fiind această persoană.

De ce un act juridic consumat nu mai poate fi contestat și nu mai poate fi anulat ca atare? În primul rând, deoarece un astfel de act are caracter momentan, de o ”singura acțiune”, el durează, în timp și în spațiu, temporar doar un moment sau puțin timp, și se consumă (moare) odată cu adoptarea și punerea în executare și executarea proprie definitivă a lui. În al doilea, între actul de desemnare și starea ulterioară, mai exista un sir de acte juridice consecutive, inclusiv actul de punere în executare (inaugurarea sau intrare în funcție), prin începerea acțiunii mandatului respectiv și prin toate actele ulterioare adoptate de funcția deținută, care nu pot fi și nici nu au fost anulate. De altfel, anume mandatul respectiv în care a intrat persoana, care și act și statut juridic, este de o anumită durată, și poate fi oprit/revocat/suspendat prin destituirea din funcție, însă nu prin anularea numirii sau alegerilor consumate.

Toate acestea și sub aspectul proporționalității, pe de o parte, a intereselor individuale dar si comune, așa cum securitatea juridică în ansamblu, ca și principiu fundamental în statul de drept, pe de alta interesele generale ale justiției etc.

Toate acestea pentru că în virtutea principiului securității juridice generale, inclusiv reținut în mai multe Hotărâri ale Curții Constituționale, că principiul preeminenței dreptului, caracteristic unui stat de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, impune obligaţia respectării legii (actului juridic consumat-n.m.), inclusiv de către cel care a edictat-o, or o procedură de anulare a unor acte consumate nu este şi nici nu poate fi prevăzută, deoarece ar distorsiona ordinea juridică şi ar compromite autoritatea legislativă a statului, ar afecta securitatea raporturilor juridice şi chiar securitatea naţională, dacă s-ar admite posibilitatea revenirii, după o perioadă de timp, la actele consumate, reieșind din interese politice sau personale de moment. Sub acest aspect, dacă am admite posibilitatea ”anulării” actului juridic consumat, atunci hotărârea de anulare, ca exemplu, când după nașterea copilului, ”anulam” voința de a-l concepe și naștere.

Sub acest aspect, nu este pasibil a ”anula” așa acte juridice consumate, precum au fost ”alegerile din municipiul Chișinău”, tot așa cum și hotărârea CSM din 4 noiembrie 2019, privind ”reținerea, aducerea silită, percheziționarea și arestarea unui judecător.” Nu putea fi anulate hotărârile CSM, privind ”convocarea Adunării Generale a Judecătorilor”. Nu putea fi anulată Hotărârea Parlamentului, inclusiv prin ”retragere” parțială a Hotărârii anterioare a Parlamentului privind numirea unui judecător al Curții Constituționale. La fel cum nu putea fi modificat/anulat Decretul de acordare a unei distincții de stat. Tot așa cum nu pot fi anulate actele juridice de realizare ale așa zisei Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, la fel cum actele juridice vădit criminale, ale Germaniei Naziste, inclusiv de declanșare a celui de al Doilea Război Mondial, de desemnare în funcții ale lui Goebbels și alții, care poartă caracter vădit infracțional. De fapt, a fost o încercare de desfășurare a unui ”proces judiciar” în SUA contra așa zisei Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, pentru a constata că aceasta a fost un act juridic ilegal și nenatural.

Morala: Orice rău trebuie oprit prin metode legale pentru că nici un ”scop nobil, nu justifică toate mijloacele”, în caz contrar, lucrurile prin nimic nu se deosebesc.

Prețurile gazelor naturale s-au dublat în ultimele două luni, iar industria europeană resimte deja presiunea. Fabricile se confruntă cu facturi tot mai mari, riscuri pentru producție și temeri privind locurile de muncă, scriu știrileprotv.ro.

Bridgnorth Aluminium a trecut prin Brexit, pandemia de Covid și mai multe șocuri energetice în ultimii ani. Însă această iarnă aduce un plus de „stres și presiune”, spune directorul de vânzări al companiei, Adrian Musgrave, scrie The Guardian.

Compania lui Musgrave produce aluminiu laminat, utilizat în ambalaje, construcții și la fabricarea unor produse precum automobilele și bateriile. La fel ca multe companii industriale din Europa, care se confruntă deja cu presiuni majore, Bridgnorth Aluminium se confruntă cu amenințarea unor facturi energetice în creștere vertiginoasă, pe care Musgrave o descrie drept „o grijă după alta”.

Costul gazelor naturale s-a dublat în ultimele două luni, pe fondul reluării confruntărilor dintre SUA și Iran, atingând în această săptămână cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani în Marea Britanie și în Uniunea Europeană. Sunt așteptate noi creșteri de preț în lunile mai reci.

Bridgnorth Aluminium, care are 370 de angajați la fabrica sa din Shropshire, în inima industrială a Marii Britanii, resimte deja efectele. Factura combinată pentru gaze și electricitate este de aproximativ 1,1 milioane de lire sterline pe lună, reprezentând 18% din totalul costurilor companiei, iar suma este în creștere.

Cele mai mari contracte ale companiei includ o clauză de protecție: odată ce prețurile gazelor depășesc un anumit nivel, clienții plătesc diferența. Pragul a fost depășit luna trecută, însă Musgrave este preocupat de posibilitatea ca acești clienți să mai revină.

„Trebuie să plătească, pentru că așa prevede contractul, dar evident că nu le va plăcea. Când contractul va trebui reînnoit, acest lucru va deveni o problemă”, spune el.

Musgrave spune că firma nu se află într-o situație în care să fie nevoită să facă disponibilizări sau să oprească temporar producția în această iarnă. Alții s-ar putea să nu fie la fel de norocoși – o prognoză realizată de Item Club estima la începutul acestui an că Marea Britanie va pierde 163.000 de locuri de muncă în 2026 din cauza războiului, pierderile urmând să fie concentrate în regiuni cu o puternică prezență industrială, precum sudul Țării Galilor și regiunea Humber.

Bridgnorth Aluminium ia în calcul prelungirea vacanței de Crăciun sau efectuarea mai devreme decât era prevăzut, în ianuarie, a unor lucrări de mentenanță programate inițial pentru aprilie, astfel încât fabrica să funcționeze mai puțin în perioadele cu prețuri ridicate.

„Iar angajații sunt, evident, conștienți de situație, așa că oamenii încep să se îngrijoreze”, a precizat el.

Energia scumpă lovește industria britanică

Conflictul a perturbat aprovizionarea globală cu energie după ce Iranul a început să atace nave în Golf și a blocat accesul prin strâmtoarea Hormuz, calea navigabilă îngustă prin care tranzitează o cincime din petrolul și gazele naturale ale lumii.

Prețurile angro ale gazelor din Marea Britanie au urcat în această săptămână la 205 pence pe therm, cel mai ridicat nivel de la invazia Ucrainei de către Rusia, în 2022, și cu 101% peste nivelul de 102 pence din iunie. La sfârșitul lunii februarie, prețul era de 78 de pence pe therm. Marea Britanie importă aproximativ 70% din necesarul său de gaze, ceea ce o face deosebit de vulnerabilă la fluctuațiile de preț.

Deficitul rezervelor de gaze stocate agravează problema. Europa intră în iarnă cu rezervele de gaze la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după ce perturbările din strâmtoarea Hormuz au împiedicat țările să-și refacă rezervele în timpul verii, când prețurile sunt în mod normal mai mici. Depozitele sunt acum umplute în proporție de aproximativ 67%, față de media sezonieră de aproape 80%.

Germania, care deține cea mai mare capacitate de stocare din Europa, are depozitele umplute în proporție de doar aproximativ 50% și este pe cale să rateze anul acesta ținta oficială de 70%. Și Țările de Jos sunt așteptate să rateze ținta de 80%.

În calitate de unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, Marea Britanie ar putea fi deosebit de expusă, având una dintre cele mai mici capacități interne de stocare și bazându-se, în schimb, pe importuri prin conducte din Europa și pe transporturi cu nave-cisternă din SUA și Orientul Mijlociu.

Chris O’Shea, directorul general al Centrica, compania care deține British Gas, a declarat luna trecută că Marea Britanie avea „aproape deloc gaze stocate” pentru iarna care urmează.

Problemele industriei germane se adâncesc

Alexander Julius, managing partner al Macrometal Handelsgesellschaft, un distribuitor de oțel din Hamburg, spune că firma concurează „cu producători din regiuni în care costurile energiei sunt adesea semnificativ mai mici și în care guvernele oferă sprijin industrial direct sau indirect”.

Pentru industrii precum cea în care activează compania sa, parte a Mittelstand-ului german, format din întreprinderi de dimensiuni medii, energia nu este doar o altă cheltuială în structura costurilor, ci „un factor fundamental de producție”.

În loc să primească sprijin, companiile sunt însă „lovite de taxe verzi în timp ce prețurile energiei cresc vertiginos”.

Julius, care este și președintele organizației comerciale Eurometal, spune că firmele vor da faliment, iar activitatea se va muta în China sau India dacă nu se iau măsuri pentru reducerea costurilor energiei.

Eurometal a avertizat că pierderile de locuri de muncă din industria prelucrătoare europeană ar putea ajunge la 300.000 până la sfârșitul anului, pe fondul concurenței chineze și al costurilor energetice.

Axel Eggert, directorul general al organizației europene din industria oțelului Eurofer, adaugă că prețurile ridicate „vor duce inevitabil la perturbări ale producției. Astfel de costuri suplimentare nu pot fi pur și simplu absorbite de industriile mari consumatoare de energie, expuse concurenței internaționale”.

„Cu cât criza durează mai mult, cu atât crește riscul ca reducerile temporare ale producției să devină structurale, cu consecințe asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și, în cele din urmă, asupra viabilității fabricilor industriale din Europa”, a completat Axel Eggert.

Și industria auto din Germania a cerut măsuri urgente din partea Berlinului și Bruxellesului, afirmând că„prețurile ridicate ale energiei se numără printre cele mai mari dezavantaje competitive ale Germaniei ca destinație pentru afaceri”, în condițiile în care prețurile electricității sunt în unele cazuri de trei ori mai mari decât în SUA.

„Germania, la fel ca UE, are nevoie urgentă de o strategie energetică susținută în comun, cu prețuri scăzute la electricitate și o infrastructură de rețea adaptată viitorului”, a declarat un purtător de cuvânt al asociației profesionale VDA.

Construirea unor noi industrii va deveni „un factor decisiv în determinarea” investițiilor străine directe în viitor, a adăugat acesta.

Industria chimică, lovită din două direcții

Expunerea este deosebit de gravă în sectorul chimic, unde companiile se bazează pe gaze nu doar pentru alimentarea fabricilor, ci și ca materie primă – materialul de bază din care sunt fabricate numeroase produse. Astfel, fiecare creștere bruscă a prețurilor are un efect dublu asupra acestora.

Francesco Buzzella, președintele organizației patronale din industria chimică italiană, Federchimica, spune că energia rămâne „principalul factor care subminează competitivitatea companiilor chimice” din țară.

Energia reprezintă acum 18% din valoarea tuturor produselor fabricate de industria chimică italiană, față de 14% în 2021, și ar putea ajunge la 23% dacă prețurile gazelor și petrolului nu scad. În această săptămână, petrolul a ajuns la 107 dolari pe baril, în timp ce SUA și Iran continuă schimburile de lovituri.

Potrivit Chemicals Industry Association, producția din Marea Britanie a scăzut cu 60% din 2021, iar cel puțin 25 de unități au fost închise.

Peter Huntsman, directorul general al grupului chimic Huntsman Corporation, declara pentru Guardian în martie că menținerea prețurilor ridicate ar putea forța închiderea ultimei fabrici britanice a companiei, la Wilton, în Teesside.