Prim-ministra Natalia Gavrilița a participat marți, 29 noiembrie, la Reuniunea Liderilor de la München – un format al Conferinţei de Securitate de la München. Evenimentul, desfășurat la București, a reunit oficiali, experţi și formatori de opinie din peste 25 de state.

În discursul de deschidere a sesiunii „Dark Clouds Over the Black Sea? Regional Security in Flux”, șefa Executivului a vorbit despre consecințele sociale și economice ale războiului din Ucraina pentru țările vecine, inclusiv Republica Moldova, dar și pentru întreaga lume.

„Republica Moldova s-a dovedit a fi un furnizor de încredere de securitate alimentară și alternative de transport, contribuind astfel și la menținerea importanței economice a regiunii Mării Negre în ansamblu. În același timp, apropierea țării noastre de prima linie și absența unei umbrele de securitate continuă să ne facă cei mai vulnerabili dintre vecinii Ucrainei – suntem sub o presiune atât de crescândă, încât vom avea nevoie de asistență suplimentară din partea partenerilor noștri din Occident. Numai astfel putem continua să contribuim la securitatea regiunii Mării Negre în toate dimensiunile ei”, a declarat Natalia Gavrilița.

Potrivit prim-ministrei, cele mai mari amenințări cu care se confruntă Republica Moldova la ora actuală sunt legate de războiul hibrid și securitatea energetică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Fără ajutorul prietenilor noștri români, care ne-au sprijinit cu livrări de energie electrică și păcură, nu îmi pot imagina în ce situație ne-am afla acum. Ne confruntăm cu provocări care, dacă nu sunt abordate împreună cu partenerii noștri transatlantici și europeni, riscă să conducă la o instabilitate sporită în întreaga regiune a Mării Negre”, a mai spus șefa Cabinetului de miniștri.

Oficiala a declarat că îmbunătățirea dialogului politic și cooperarea cu UE și NATO, inclusiv în abordarea amenințărilor hibride și combaterea dezinformării reprezintă un scop prioritar pentur țara noastră.

„Nu trebuie să renunțăm niciodată la speranța că, la un moment dat, rațiunea și umanitatea vor prevala. Până atunci, trebuie să rămânem vigilenți și solidari cu UE, NATO și toate țările din regiunea Mării Negre, care promovează pacea și prosperitatea”.

Reuniunea Liderilor de la München s-a desfăşurat cu uşile închise, în baza regulilor de tip Chatham House. Pentru prima dată în ultimii 13 ani, evenimentul s-a desfășurat în Europa de Est.

#Munchen #Natalia Gavrilita #NATO #război Ucraina #reuniunea liderilor #UE

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.