Timp de câteva luni, Ora de LIVE cu Traian a mers în inspecție în suburbiile Chișinăului și a discutat cu primarii lor despre realizări, dificultăți și planuri. De această dată, colegul nostru a discutat cu persoana care a mers în cele 18 suburbii și a vorbit cu cetățenii despre necesitățile și problemele lor. Mai multe detalii despre proiect ne-a oferit sociologul Andrei Luchian.

„Practicând sociologia de 20 de ani și fiind locuitor al unei suburbii de 12 ani, am considerat oportună crearea unui grup de inițiativă, care să facă un studiu pentru consultarea mai amplă a suburbiilor, pentru a oferi un produs necesar autorităților publice locale”, menționează Andrei Luchian.

Proiectul presupune realizarea unor sondaje cu locuitorii suburbiilor despre relaționarea cu primăria și gradul lor de apreciere a activității primăriilor municipiului Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am venit cu o abordare clasică de proiectare a unei cercetări sociologice: am elaborat instrumentele de colectare și am elaborat un eșantion reprezentativ pentru fiecare dintre comunități. După ce am finalizat instrumentele, am mers în teren și le-am testat. Am făcut studiul pilot și am văzut care sunt întrebările la care respondenții întâmpină dificultăți”, a explicat sociologul.

Totodată, în cadrul proiectului a fost analizat modul în care cetățenii se percep drept parte a comunității. Mai exact, este vorba de gradul de implicare în soluționarea problemelor comunității și prioritizarea lor.

Rezultatul final al proiectului îl reprezintă raportul, care presupune analiza fiecărei suburbii în parte. Datele colectate vor contribui la eficientizarea acțiunilor întreprinse de municipalitate, în vederea îmbunătățirii vieții cetățenilor din suburbii.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

Mai multe detalii despre rezultatele sondajelor realizate în suburbiile Capitalei puteți găsi AICI.

#Buget Civil Chișinău #cercetari #cetățeni #consultări #studiu sociologic #suburbii

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.