Aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen este primul subiect al reuniunii Consiliului de Justiție și Afaceri Interne. Austria se opune în continuare și ar putea bloca procedura.

Pentru ca decizia să fie luată, este necesar vot unanim, însă Viena invocă motive de securitate. Austria susține, în pofida datelor colectate la nivel european, că decizia ar putea facilita migrația ilegală.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, anunța marți că s-a decis utilizarea dreptului de veto împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Miercuri, cancelarul Karl Nehammer propunerea un nou calendar de aderare pentru cele două state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, premierul de peste Prut, Nicolae Ciucă, afirma miercuri că administrația de la București este fermă în demersul său privind aderarea. Conform lui, actualmente există suportul tuturor statelor membre ale UE, cu excepția Austriei. În aceeași zi, românii au luat cu asalt pagina de Facebook a lui Nehammer, au criticat intenția Vienei și l-au asociat cu Orban, declarând că ar fi aliat cu Putin.

Candidaturile României și Bulgariei pentru aderarea la Schengen sunt analizate concomitente. Croația, însă, este susținută unanim de țările membre ale comunității, iar votul în privința sa va fi separat.

Zona Schengen a apărut în 1985, iar actualmente are 26 de state membre, inclusiv 22 care sunt parte a UE. România și Bulgaria așteaptă încă din 2011 decizia privind aderarea, dar au fost refuzate, invocându-se mai multe motive, printre care și chestiuni legate de corupție.

#aderare #Austria #Consiliul JAI #Romania #Schengen

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.