NASA investește în dezvoltarea tehnologiilor pentru a construi piste de aterizare, habitate și drumuri pe suprafața lunii.

Sunt necesare tehnologii noi pentru a face față provocărilor unice de a trăi și de a lucra într-o altă lume, așa că agenția spațială din SUA a acordat ICON un contract de 57,2 milioane de dolari pentru a face exact asta.

„Pentru a explora alte planete, avem nevoie de noi tehnologii inovatoare, adaptate acelor medii și nevoilor noastre de explorare”, a spus Niki Werkheiser, directorul de maturizare a tehnologiei în cadrul Direcției Misiunii de Tehnologie Spațială (STMD) a NASA.

„Impulsul acestor dezvoltări, împreună cu partenerii noștri comerciali, va crea capabilitățile de care avem nevoie pentru misiunile viitoare”.

NASA are planuri mari pentru Lună

Contractul se derulează până în 2028 și are o valoare de 57,2 milioane de dolari. Premiul se va baza pe activitățile comerciale ale ICON și pe alte activități cu NASA. Ca referință, în 2018, ICON a construit prima casă imprimată 3D din Statele Unite și de atunci a livrat comunități întregi de astfel de case în SUA și Mexic.

Compania ICON a lansat Proiectul Olympus în 2020, motivând că tehnologia sa ar putea ajuta la construirea unei infrastructuri critice, cum ar fi piste de aterizare, drumuri și habitate pe Lună și Marte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ICON a construit deja un habitat marțian simulat de 1.700 de metri pătrați, numit Mars Dune Alpha, pe care NASA îl va folosi pentru a antrena astronauți pentru misiuni de lungă durată. În cele din urmă, NASA speră să stabilească o bază pe Lună și să trimită astronauți pe Marte până la sfârșitul anului 2030 sau începutul anului 2040.

Oamenii vor putea locui pe lună mai repede decât s-a anticipat inițial, sunt de părere cei de la NASA: „Vom trimite oameni la suprafață și ei vor trăi pe acea suprafață și se vor ocupa de știință”, a declarat Howard Hu, responsabil de programul de nave spațiale lunare Orion al NASA, citat de BBC.

NASA a lansat cu succes noua rachetă, Space Launch System, sau SLS, luna trecută, trimițând nava spațială Orion în drum spre Lună.

#drumuri #lună #NASA #piste de aterizare

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.