Creştinii ortodocşi de stil vechi îi cinstesc astăzi pe Sfinţii Constantin şi Elena. Sărbătoarea celor doi este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei creștine.
Împărăteasa Elena este cea care a identificat locul naşterii lui Iisus. La îndemnul ei, au fost ridicate Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, dar și cea din Nazaret.
Constantin cel Mare este numit de Biserică „Cel întocmai cu Apostolii”.
Sărbătoarea dată în popor mai este numită Constantin al graurilor. Pentru oamenii de altă dată, această sărbătoare era un hotar, o dată limită care marca încetarea anumitor munci, precum punerea în pămînt a meiului, ovăzului, porumbului, căci ies graurii și mănîncă grăunțele. Interesant era și faptul că prășitul în vii trebuia terminat pînă la Constantin Graur sau Constandinu Puilor, zicându-se că după această sărbătoare înflorește vița de vie.
Astăzi sunt omagiați cei care poartă numele Constantin, Elena și derivatele acestora – Costel, Constanţa, Costache, Leanca. Tot astăzi, mai multe sate și orașe din țară sărbătoresc hramul bisericilor locale.
În Moldova, aproximativ 40 de mii de bărbați poartă prenumele Constantin, iar mai bine de 170 de mii de femei se numesc Elena sau Ileana.
