Miniştrii europeni ai Energiei au ajuns la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor naturale. Anunțul a fost făcut de preşedinţia cehă a UE, luni, 19 decembrie, într-o postare pe Twitter, scrie Reuters.

Acordul anunţat luni vine după mai multe săptămâni de discuţii cu privire la un pachet de măsuri de urgenţă care au creat diviziuni în rândul statelor membre, în încercarea de a răspunde la criza energetică. Cehia, care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a prezidat negocierile între cele 27 de state membre.

Potrivit unor documente consultate de Reuters, miniştrii europeni ai Energiei au convenit luni că plafonarea preţului gazelor va fi declanşată în momentul în care cotaţiile, la hub-ul de gaze Dutch Title Transfer Facility (TTF) de la Amsterdam, ajung la 180 de euro pentru un Megawatt-oră (MWh) timp de trei zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În acelaşi document, se precizează că plafonul ar putea fi declanşat începând cu data de 15 februarie 2023 şi, iniţial, nu se va aplica tranzacţiilor de tip „over the counter” (în afara pieţei).

Mai mulţi oficiali europeni au dezvăluit pentru Reuters că Germania, care iniţial a fost sceptică la ideea plafonării preţului gazelor, a votat luni în favoarea unui acord privind plafonarea preţului gazelor în Uniunea Europeană, chiar dacă şi-a exprimat unele îngrijorări cu privire la impactul acestei politici asupra capacităţii Europei de a atrage livrări de gaze pe o piaţă globală extrem de competitivă la capitolul preţ.

Cu toate acestea, Germania şi alte state membre sceptice la ideea unui plafon de preţ au încercat să obţină mai multe garanţii pentru a se asigura că plafonul va fi suspendat dacă măsură va avea consecinţe negative

#Federatia Rusa #gaze #plafon

Bulgaria va avea pentru prima dată o femeie în funcția de președinte. Iliana Iotova a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale, potrivit rezultatelor preliminare ale sondajelor realizate la ieșirea de la urne. Candidata, cunoscută pentru poziția favorabilă dialogului cu Moscova și opoziția față de sprijinul militar pentru Ucraina, ar fi obținut între 50,7% și 52,5% din voturi.

Contracandidatul său, Andrey Gyurov, susținut de forțele prooccidentale, a acumulat între 43,4% și 44% din sufragii, potrivit exit-poll-urilor.

În vârstă de 62 de ani, Iliana Iotova este fostă jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European. Ea este o apropiată a fostului președinte Rumen Radev, care a părăsit funcția în acest an pentru a participa la alegerile parlamentare. Iotova a preluat interimar atribuțiile de șef al statului la începutul anului.

Scrutinul s-a desfășurat într-un context tensionat pentru securitatea regională, după o serie de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, în apropierea coastei Bulgariei. În urma incidentelor, 21 de persoane au fost date dispărute. Autoritățile bulgare suspectează o legătură cu războiul din Ucraina, însă nu au prezentat dovezi clare privind implicarea Rusiei. Ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații.

În campania electorală, cei doi candidați au avut poziții diferite privind războiul din Ucraina și relațiile cu Moscova. Iotova a susținut că pacea poate fi obținută doar prin negocieri și a pledat pentru o Bulgarie puternică în cadrul Uniunii Europene. De cealaltă parte, Andrey Gyurov a cerut o poziție mai fermă față de Rusia și a insistat că Moscova trebuie să oprească agresiunea împotriva Ucrainei.

Bulgaria, țară membră a Uniunii Europene și NATO, este divizată de mai mulți ani în privința relațiilor cu Rusia, cu care are legături istorice apropiate.

Prezența la vot a fost de doar 23% în primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, când Iotova a obținut 35% din sufragii, iar Gyurov – 32%.

Victoria Ilianei Iotova marchează o premieră în istoria țării: aceasta va fi prima femeie aleasă în funcția de președinte al Bulgariei.