O groapă uriaşă, cu un diametru de aproximativ 60 de metri, a apărut în câmpurile fermierilor din centrul Mexicului, punând în pericol o casă din apropiere. Aceasta este situată în Santa María Zacatepec, statul Puebla, şi are o adâncime de aproximativ 20 de metri, a declarat guvernatorul de stat Miguel Barbosa Huerta, într-o conferinţă de presă. Familia care locuieşte aproape de groapa care se extinde a fost evacuată. Nimeni nu a fost rănit până acum, dar guvernatorul i-a avertizat pe locuitori să stea departe de zonă.

Groapa a măsurat cinci metri în diametru atunci când a apărut pentru prima dată, apoi a crescut rapid în doar câteva ore, potrivit Beatriz Manrique, secretar de mediu pentru regiunea Mexic, potrivit CNN.

„Credem că ar putea fi o combinaţie de doi factori: umezirea câmpului, întreaga suprafaţă era cultivată, precum şi extracţia apelor subterane, care înmoaie solul”, a spus Manrique.

Specialiştii, inclusiv comisia naţională de apă, vor efectua acum o investigaţie asupra a ceea ce s-a întâmplat. Acest proces include studii de sol şi ar putea dura până la 30 de zile.

Groapa a apărut pentru prima dată sâmbătă, 29 mai, şi este umplută cu apă care se mişcă constant. Astfel de gropi apar atunci când solul nu mai poate susţine suprafaţa terenului de deasupra acestuia, potrivit Studiului Geologic al Statelor Unite (USGS).

Acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive, inclusiv eroziunea rocii sub suprafaţa terestră pe măsură ce apa subterană trece prin ea, lăsând un gol în care suprafaţa se prăbuşeşte.

#groapa imensa #Mexic #Miguel Barbosa

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.