La sfârșitul săptămânii trecute, polițiștii de frontieră au identificat doi străini cu acte falsificate. În ambele cazuri sunt vizați cetățenii Ucrainei. Un rus și un italian au fost opriți la hotar luni, din același motiv.

În weekend, la punctul de trecere a frontierei Palanca-Maiaki-Udobnoe, pe direcția intrare în Moldova, s-a prezentat un tânăr ucrainean. Bărbatul de 23 de ani a solicitat azil pe teritoriul Republicii Moldova. Conform procedurilor, persoana a fost supusă controlului în linia a doua, iar în geantă a fost depistat un permis de conducere care nu-i aparținea, însă prezenta semne de falsificare. Persoana a declarat că permisul aparține unei rude și că nu știa că este contrafăcut.

Alt ucrainean a fost reținut la punctul Giurgiulești-Galați. Este vorba despre un șofer de camion, care a prezentat la control permisul de conducere contrafăcut. Conducătorul vehiculului are de 24 de ani și urma să tranziteze teritoriul țării noastre, în drum spre Ucraina. Acesta susține că documentul a fost obținut legal. Persoana a fost înlăturată de la șofer, continuându-și călătoria în calitate de pasager.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 26 decembrie, la Aeroport au fost reținuți un rus și un italian. Ambii dețineau documente falsificate și au primit refuz de a intra în Republica Moldova.

Italianul de 26 de ani era pasager al cursei Istanbul-Chișinău-Paris. Polițiștii de Frontieră au constatat că acesta are pașaportul falsificat, iar în bagaje au depistat un document iranian, emis pe numele altei persoane.

Cetățeanul rus urma calea spre Londra, de la Istanbul, cu escală prin Capitală. Tânărul de 29 de ani a prezentat un permis de ședere, care ar fi emis de autoritățile Regatului Unit. Tehnica specială din dotare, însă, a stabilit că documentul nu este veridic.

#acte false #Aeroport #cetateni straini #interdicție de intrare #Politia de frontiera

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.