Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Armata sârbă în stare de alertă: Șeful Statului Major a fost trimis la granița cu Kosovo

27 Dec. 2022, 08:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
27 Dec. 2022, 08:32 // În Lume //  Redacția Realitatea

Armata sârbă a informat că şi-a plasat trupele în alertă întărită, situaţie care subliniază recentele tensiuni din Kosovo unde s-au înregistrat tiruri şi explozii şi unde au fost ridicate blocaje rutiere, notează AFP.

„Preşedintele Serbiei a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a declarat ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, într-un comunicat.

Generalul Milan Mojsilovic, şeful Statului Major al armatei sârbe, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la graniţa cu Kosovo.

„Situaţia de acolo este complicată”, a declarat Mojsilovic la televiziunea Pink în drum spre Raska, la zece kilometri de frontiera cu Kosovo.

El a adăugat că este nevoie de „prezenţa armatei sârbe de-a lungul liniei administrative”, termen folosit de autorităţile sârbe pentru a desemna graniţa cu Kosovo. Şi Ministerul de Interne sârb a indicat că „toate unităţile” vor intra „imediat sub comanda şefului Statului Major”.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii sudice, populată majoritar de albanezi, proclamată în 2008. Belgradul îi încurajează pe cei 120.000 de sârbi din Kosovo să sfideze autorităţile locale, într-un context în care Pristina vrea să-şi consolideze suveranitatea pe întreg teritoriul. Câteva sute de sârbi kosovari au ridicat blocaje rutiere în nordul Kosovo începând cu 10 decembrie pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb, paralizând traficul către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu puţin timp înainte de plecarea generalului Mojsilovic în zona de frontieră, mai multe media sârbe au postat pe reţelele sociale o înregistrare video, în care se aud focuri de armă, susţinând că sunt „lupte” care au avut loc la începutul serii, când forţele kosovare au încercat să înlăture o baricadă.

Poliţia kosovară a dezminţit imediat pe pagina sa de Facebook că membrii săi ar fi participat la vreun schimb de focuri. Presa din Pristina, în schimb, a afirmat că o patrulă a Forţei de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), o misiune NATO, se afla în zona tirurilor.

Ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a declarat că patrula KFOR a fost atacată. La rândul său, KFOR a anunţat că va desfăşura o anchetă în legătură cu tirurile „din 25 decembrie, în apropierea unei patrule a misiunii NATO în Kosovo”.

„Nu au fost răniţi sau pagube materiale”, a spus KFOR într-un comunicat.

La începutul lui noiembrie, sute de poliţişti sârbi integraţi poliţiei din Kosovo, precum şi judecători, procurori şi alţi funcţionari publici au demisionat în masă, în semn de protest faţă de o decizie, de acum suspendată de guvernul de la Pristina, de a interzice sârbilor care locuiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare eliberate de Serbia.

Situaţia cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”, a estimat săptămâna trecută premierul sârb, Ana Brnabic.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.