Armata sârbă a informat că şi-a plasat trupele în alertă întărită, situaţie care subliniază recentele tensiuni din Kosovo unde s-au înregistrat tiruri şi explozii şi unde au fost ridicate blocaje rutiere, notează AFP.

„Preşedintele Serbiei a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a declarat ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, într-un comunicat.

Generalul Milan Mojsilovic, şeful Statului Major al armatei sârbe, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la graniţa cu Kosovo.

„Situaţia de acolo este complicată”, a declarat Mojsilovic la televiziunea Pink în drum spre Raska, la zece kilometri de frontiera cu Kosovo.

El a adăugat că este nevoie de „prezenţa armatei sârbe de-a lungul liniei administrative”, termen folosit de autorităţile sârbe pentru a desemna graniţa cu Kosovo. Şi Ministerul de Interne sârb a indicat că „toate unităţile” vor intra „imediat sub comanda şefului Statului Major”.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii sudice, populată majoritar de albanezi, proclamată în 2008. Belgradul îi încurajează pe cei 120.000 de sârbi din Kosovo să sfideze autorităţile locale, într-un context în care Pristina vrea să-şi consolideze suveranitatea pe întreg teritoriul. Câteva sute de sârbi kosovari au ridicat blocaje rutiere în nordul Kosovo începând cu 10 decembrie pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb, paralizând traficul către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu puţin timp înainte de plecarea generalului Mojsilovic în zona de frontieră, mai multe media sârbe au postat pe reţelele sociale o înregistrare video, în care se aud focuri de armă, susţinând că sunt „lupte” care au avut loc la începutul serii, când forţele kosovare au încercat să înlăture o baricadă.

Poliţia kosovară a dezminţit imediat pe pagina sa de Facebook că membrii săi ar fi participat la vreun schimb de focuri. Presa din Pristina, în schimb, a afirmat că o patrulă a Forţei de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), o misiune NATO, se afla în zona tirurilor.

Ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a declarat că patrula KFOR a fost atacată. La rândul său, KFOR a anunţat că va desfăşura o anchetă în legătură cu tirurile „din 25 decembrie, în apropierea unei patrule a misiunii NATO în Kosovo”.

„Nu au fost răniţi sau pagube materiale”, a spus KFOR într-un comunicat.

La începutul lui noiembrie, sute de poliţişti sârbi integraţi poliţiei din Kosovo, precum şi judecători, procurori şi alţi funcţionari publici au demisionat în masă, în semn de protest faţă de o decizie, de acum suspendată de guvernul de la Pristina, de a interzice sârbilor care locuiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare eliberate de Serbia.

Situaţia cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”, a estimat săptămâna trecută premierul sârb, Ana Brnabic.

#atac #Kosovo #Serbia

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.