Procurorii anunță că, cauza penală în privința tinerei care a tamponat mortal o fetiță din Fălești, a fost expediată în instanța de judecată.

Accidentul s-a produs vineri, 2 decembrie, în orașul Fălești.

Copila traversa strada cu fratele mai mic, când a fost lovită de o mașină de marca Mitsubishi, care a depășit alte două mașini care staționau la trecerea pentru pietoni.

În urma accidentului fetița a fost transportată la Spitalul Raional Fălești, fiind internată în secția reanimare. Pe parcursul zilei de sâmbătă, 3 decembrie, copila s-a stins din viață.

Învinuita și-a recunoscut integral vinovăția în comiterea infracțiunii imputate.

Procurorii au solicitat ridicarea provizorie a permisului de conducere al învinuitei, măsură preventivă care a fost acceptată de judecătorul de instrucție.

La fel, în privința învinuitei a fost aplicată măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara pe un termen de 60 de zile. Tânăra riscă o pedeapsă de până la 7 ani de închisoare cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cauza penala #deces #Falesti #instanta #minora

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.