Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunță că a procurat mai multe servicii medicale diagnostice de înaltă performanță (SIP) pentru anul 2023 pentru persoanele asigurate, în baza unei noi strategii, ce va asigura un mai mare acces la aceste servicii, timp mai redus de așteptare și prestarea lor cât mai aproape de domiciliul beneficiarului, asigurându-se concomitent calitatea necesară.

Este vorba despre tomografie computerizată, rezonanță magnetică nucleară, colonoscopie, endoscopie, investigații de laborator, medicină nucleară, imagistică medicală, ecocardiografie, investigații de radiodiagnostic, coronarografie. Astfel, aceste servicii de înaltă performanță au fost procurate în premieră per programe, și nu per sume totale, cum era până în prezent. În acest scop, au fost create 20 de programe ce corespund serviciilor din anexa nr. 5 a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM).

Așadar, persoanele asigurate pot face programare în regim online la serviciile medicale de înaltă performanţă prin SIRSM, accesând linkul https://sirsm.cnam.gov.md/sirsm/online. Vedeți aici pașii necesari pentru a face o programare online la serviciul medical prescris.

În sistemul informațional sus-menționat, programările pot fi efectuate pentru o perioadă de până la trei luni.

„Pentru prestarea SIP în 2023, CNAM a încheiat contracte cu 34 prestatori publici și 31 prestatori privați, iar valoarea totală a contractelor este de cca 255 milioane 212 mii de lei, la început de an. Cel mai mare prestator de SIP este Centrul Republican de Diagnosticare Medicală. Valoarea contractului semnat cu această instituție este de 90,8 milioane de lei, cu aproximativ 21 de milioane mai mult față de suma contractuală de la începutul anului 2022. Cu Institutul Oncologic valoarea contractului pentru SIP este de 14,6 milioane de lei, în creștere cu peste 1,26 milioane față de suma contractuală de la începutul anului 2022”.

De asemenea, pentru a majora numărul de servicii de înaltă performanță oferite populației, CNAM a negociat, la fel în premieră, cu prestatorii de servicii medicale tarifele pentru aceste investigații. În urma negocierilor, CNAM a obținut reduceri esențiale pentru serviciile respective, iar suma economisită (46 de milioane de lei) în fondurile AOAM va fi utilizată pentru procurarea de noi servicii medicale.

„Unul dintre obiectivele CNAM este de a presta serviciile medicale de înaltă performanță cât mai aproape de locul de trai al beneficiarului. În acest scop, reprezentanții CNAM au analizat modalitatea de acordare a serviciilor respective în funcție de zona de deservire, tipurile de investigații, instituțiile prestatoare etc. Acest fapt a permis și prioritizarea unor servicii, ținând cont de necesitățile reale ale populației”.

Persoana asigurată beneficiază fără plată de servicii medicale de înaltă performanță în condiții de ambulatoriu doar în baza biletului de trimitere eliberat de medicul specialist de profil sau medicul de familie (pentru serviciile însemnate cu asterisc în anexa nr. 5 a Programului unic). Când persoana este internată în spital, SIP sunt acordate gratuit la indicația medicului curant sau consultant.

CNAM va monitoriza prescrierea SIP la nivel teritorial, traseul pacientului (de la prescriere până la prestarea investigației), precum și utilitatea serviciului oferit. Totodată, se planifică revizuirea anexei nr. 5 a Programului unic al AOAM, fapt ce va contribui la îmbunătăţirea procesului de diagnosticare a bolilor şi la asigurarea pacienţilor cu tratament specific.

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2023 prevede pentru serviciile de înaltă performanţă aproape 294 de milioane de lei, în creştere cu peste 34 de milioane sau cu 13% faţă de suma aprobată pentru anul 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAM #pacienti #servicii medicale

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.