Croații se obișnuiesc cu trecerea la moneda euro, dar nu și cu scumpirile pe care le-a adus tranziția. Pe lângă creșterea prețurilor din cauza inflației, comercianții sunt acuzați de cumpărători că au „rotunjit” în plus.

De la trecerea la moneda unică europeană pe 1 ianuarie, comercianții din Croația sunt acuzați că rotunjesc prețurile, în plus, pentru a-și crește profiturile, fără să rămână la rata de conversie de 7,5 la 1, stabilită între vechea monedă națională a țării, kuna și euro. Nu doar retailerii, ci și micii comercianți au .. ajustat prețurile, uneori cu un adaos de 10-15 la sută.

Se plânge de scumpiri și această pensionară, care tocmai si-a făcut târguielile obișnuite la cea mai mare piață agro-alimentară din Zagreb: ”Evident, au rotunjit prețurile în sus, o legătură de ceapă verde costa 5 kune, dar acum, cu prețul în euro, o vând cu 8 kune. Ce să mai vorbim… ”

Trecerea la euro le dă și alte bătăi de cap vârstnicilor: ”Recalcularea prețurilor în minte a fost o experiență îngrozitoare. Ne așteptam să fie confuzie la început, dar asta este o nebunie, o nebunie totală, în ceea ce privește prețurile și orice altceva.”

Slavica Luketic, locuitor în Zagreb: ”E cât se poate de adevărat. Dacă ceva costă, să zic, 7 euro, îi dau (vânzătoarei) suma comparabilă în kune, dar ea îmi spune că nu este suma potrivită. Este corect, desigur, că doar știu să calculez la cursul oficial pentru euro.”

Până pe 14 ianuarie, vechea monedă națională circulă în paralel cu euro, în Croația.

Zlatica Stulic, Uniunea Lucrătorilor Croați din Retail: ”În loc să meargă la o bancă, numeroși cetățeni au folosit această perioadă de tranziție pentru a scăpa de bancnotele mari în kune. Plătesc în kune și primesc rest în euro, adică transformă magazinele în case de schimb valutar. Angajații de la casele de marcat au fost nevoiți să lucreze peste program, pentru a face toate calculele.”

Înainte de intrarea în zona euro, guvernul le garanta cetățenilor că tranziția nu va genera creșteri de prețuri. Acum, oficialii promit că vor lua măsuri pentru a proteja cetățenii de această „exploatare perfidă și speculă lipsită de onestitate”.

Dar croații nu par convinși de asigurările primite de la vârf.

Vlado, locuitor în Zagreb: ”Într-o economie de piață liberă, nu văd pe nimeni care ar putea forța prețurile să scadă, nu știu cum ar trebui să funcționeze asta.”

Pe de altă parte…

Vesna, locuitor în Vinkovci: ”Rotunjirea prețurilor și trecerea la euro nu sunt cauza principală (pentru creșterea prețurilor), cauza principală este inflația galopantă din ultimele 8 luni.”

Ministrul economiei, Davor Filipović, a spus că inflația se situează în prezent la 13,5% în Croația și că este determinată în principal de creșterile prețurilor la alimente și băuturi nealcoolice.

#Croația #Euro #moneda

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.