A început evaluarea grupului de candidați înaintați de Parlament la funcția de membru al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Lista este formată din 12 persoane, admise la concurs printr-o decizie a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.

Cei vizați sunt juriști liber profesioniști, avocați și reprezentanți ai societății civile și mediului academic. Ei vor trece prin procesul de verificare a integrității financiare și etice, pentru a putea deveni eligibili să ocupe o funcție de membru permanent în CSM.

În primă etapă, Comisia de evaluare a expediat candidaților formularul declarației de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, pentru a fi completat, semnat electronic și remis Secretariatului Comisiei în termen de 7 zile. Formularul declarației va include atât informațiile privind averea și interesele personale celor care candidează la funcția de membru în CSM, cât și lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și serviciul public.

Dacă informațiile nu vor fi prezentate în termen, Comisia va avea temei să nu îi promoveze. În cadrul examinării dosarelor, se vor analiza veniturile și proprietățile candidaților și a familiilor acestora. Totodată, candidații se va verifica dacă persoanele corespund criteriilor de integritate etică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După examinarea informațiilor acumulate, candidații vor fi invitați la audieri publice, iar procesul de evaluarea va finaliza cu emiterea de către Comisia Pre-Vetting a deciziilor pentru fiecare în parte.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, rezultatele evaluării vor fi anunțate public pe site-ul Comisiei, transmise candidaților și Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului.

Dintre candidații non-judecători care vor promova evaluarea Comisiei Pre-Vetting, Parlamentul va numi, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși, șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, noua componență a CSM va fi formată din 6 judecători, aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, și 6 non-judecători, numiți de Parlament.

#audieri #candidați non-judecători #comisie #CSM #pre-vetting

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.