Un număr de 51 de proiecte din cadrul Programului Național „Satul European” au fost finalizate cu succes în anul 2022. Valoarea totală a acestora este de circa 59 de milioane de lei, se anunță într-un comunicat de presă. 251 de primării au primit banii pentru lucrările efectuate.

Din numărul total de 492 de proiecte, incluse în Documentul unic de program (DUP) 2022-2023, 490 de proiecte sunt cu finanțarea aprobată. Drept urmare, în perioada septembrie – decembrie 2022, ONDRL a monitorizat procesul de implementare a proiectelor și a înregistrat – 51de proiecte finalizate, iar 313 proiecte, sunt în derulare.

Alte 113 proiecte, sunt în proceduri de achiziții publice, în timp ce 13 proiecte nu s-au lansat în proceduri de achiziții publice. Două proiecte au fost excluse din DUP, deoarece costurile au fost constatate – neeligibile.

În anul 2022, suma mijloacelor financiare debursată pentru proiectele de dezvoltare locală, este de aproximativ 344 milioane lei, din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Aceasta constituie 18 % din valoarea totală de 1,8 miliarde de lei. Respectiv, această sumă a intrat în conturile a 251 de primării, pentru lucrările efectuate.

Programul național „Satul European” cuprinde 490 de proiecte de dezvoltare locală, cu o valoare totală de circa două miliarde de lei, în perioada 2022 – 2023.

#milioane #satul european

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.