„Noi, din punctul de vedere al legii, avem o perioadă de maximum șase luni ca să acumulăm probe și să demonstrăm că cineva a încălcat legea, iar dacă nu sunt suficiente probe ca să-i putem înainta persoanei o învinuire, atunci noi suntem obligați de lege să scoatem persoana de sub învinuire penală. Asta prevede legea”, a declarat șefa Procuraturii Anticorupție la „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Îngtrebată de ce într-un astfel de caz de îmogățire ilicită procurorii nu au reușit să acumuleze suficiente probe, Veronica Dragalin a răspuns că de multe ori persoana investigată nu are înregistrate bunurile materiale pe numele propriu, ci pe persoane interpuse.

„Noi trebuie să demonstrăm că, de exemplu, casa care e scrisă pe soacră nu este, de fapt, a soacrei, ci a persoane pe care o investigăm. Pentru aceasta noi folosim metode speciale, facem filaj, urmărim persoana și demonstrăm că ea merge în fiecare seara la casa ceea. Pentru asta sunt necesare multe resurse. De multe ori investigația asta duce în altă țară, pentru că persoana poate spune că „eu am primit un împrumut de la o rudă din Italia”. Noi pentru ca să verificăm asta, trebuie să ne adresăm la Guvernul din Italia, să vedem dacă ruda din italia există, dacă e o persoană adevărată, ce fel de venit are în Italia? Dar când trimitem o comisie rogatorie în altă țară, durează forte mult timp. Câteodată durează două – trei luni.Pierdem din timp. Și noi avem doar șase luni termen în care persoana are calitatea de bănuit, iar acesta e un termen destul de scurt pentru o astfel de investigație amplă și sofisticată, despre lucruri financiare”, a punctat șefa Procuraturii Anticorupție.

Veronica Dragalin a spus că o soluție pentru astfel de cazuri ar fi modificarea termenului legal și extinderea perioadei când persoana poate fi cercetată în calitate de bănuit. Ea a oferit exemplul Statelor Unite, unde legea prevede că, din momentul în care procurorii trimit o comise rogatorie în altă țară, se supendă termenul de prescripție pentru acel caz.

Amintim că pe 25 octombrie 2022 procurorii anticorupție au decis scoaterea de sub urmărire penală a judecătoarei Tamara Chișca-Doneva, vizată într-un dosar pentru îmbogățire ilicită. Asta deși anterior procurorii anticorupție o suspectau că în perioada anilor 2014-2021, deținând funcția de judecător, inclusiv funcții administrative în instanțe judecătorești, aceasta și-a mărit substanțial și nejustificat averea.

În declarația de avere pentru 2021, aceasta a indicat venituri bănești de peste 1,6 milioane de lei timp de un an, cinci terenuri, două case de locuit, două automobile și mai multe conturi bancare grase. Pe lângă multiplele venituri și bunuri deținute, Chișca-Doneva primește lunar pensie de 71.000 de lei de la CNAS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tamara Chișca-Doneva este unul din judecătorii care se face vinovat de condamnarea în 2020 a Republicii Moldova în dosarul „Gemenii”, în urma căruia Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri de 70 de milioane de lei reclamanților.

La un an după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova din cauza magistratei Chișca-Doneva, aceasta a fost numită vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, președintă al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, pentru o perioada de patru ani. A fost numită prin votul deputaților din Partidul Socialiștilor, cei din fracțiunea Șor și cei de la „Pentru Moldova”. Desemnarea acesteia s-a lăsat cu scandal în Parlament, opoziția spunând că este vorba despre un târg politic.

La scurt timp, aceasta a fost numită chiar șefă la CSJ, funcție din care a fost suspendată jumătate de an mai târziu, dar și-a păstrat fotoliul de vicepreședinte.