Ședințele de judecată vor putea fi desfășurate în lipsa inculpaților, dacă aceștia nu se pot prezenta și își dau acordul ca ședința să aibă loc fără ei. Se va întâmpla nu doar în cazul infracțiunilor ușoare, după ce Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de Procedură Penală. Sesizarea a fost depusă de către avocatul Xenofon Ulianovschi.

„Curtea și-a imaginat situația unor persoane care, din motivul vârstei înaintate sau al stării de sănătate, nu se puteau prezenta la proces, însă doreau ca judecarea procesului lor să continue. Aplicând normele contestate, instanța de judecată trebuia să amâne judecarea cauzei la nesfârșit, pentru că situația lor nu se încadra în nicio excepție prevăzută de lege. Pentru persoanele în discuție o astfel de soluție ar fi echivalat cu o negare a dreptului la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil. Aducerea lor forțată nu remedia problema, dimpotrivă, o agrava, pentru că le putea leza drepturile acestor persoane la respectarea demnității sau a sănătății”, a declarat președinta, citată de IPN, Domnica Manole.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Curtea a notat că, deși prezența inculpatului în ședință are o importanță deosebită pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului, iar legislatorul are obligația pozitivă să instituie mecanisme care să-i asigure prezența la ședință, acestea nu trebuie să paralizeze procedura instanței de judecată.

Instanțele de judecată vor trebui să verifice dacă există circumstanțe excepționale și motive obiective care justifică absența inculpaților de la ședință, de exemplu starea sănătății sau vârsta înaintată. De asemenea, trebuie să verifice dacă renunțarea este voluntară și dacă renunțarea nu contravine unui interes public mai important.

#Curtea Constitutionala #decizie #lipsa inculpta #sedinta #sesizare

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.