Faimosul traficant columbian de droguri Dairo Antonio Úsuga, cunoscut drept Otoniel, a pledat vinovat la acuzațiile care i se aduc într-un tribunal american, informează BBC. Bărbatul a fost arestat în ascunzătoarea lui din Columbia în octombrie 2021 și extrădat în SUA un an mai târziu. Autoritățile americane ofereau o recompensă pentru informații care ar fi dus la prinderea lui.

Traficantul de 51 de ani a acceptat să predea 216 milioane de dolari din câștigurile obținute de pe urma drogurilor și a pledat vinovat la acuzația de conducere a unei organizații criminale, dar și la cele de trafic de droguri și vânzare de droguri. Otoniel riscă acum o pedeapsă de închisoare de cel puțin 20 de ani, dar poate primi și închisoare pe viață.

Unul dintre procurorii americani a spus că Otoniel este „cel mai mare traficant de droguri columbian de la Pablo Escobar”.

Totodată, agenția anti-drog americană (DEA) l-a descris pe columbian ca fiind „unul dintre cei mai violenți și importanți traficați din lume”. SUA a oferit în trecut o recompensă de 5 milioane de dolari pentru informații care ar fi dus la prinderea lui. Forțele columbiene de securitate au încercat ani de zile să-l prindă pe Otoniel și au reușit abia în 2021, după ce sute de polițiști și soldați l-au încercuit într-o casă din provincia Antioquia.

Otoniel se folosise de o rețea de locuințe rurale ca să deplaseze fără să fie depistat de autorități și nu folosea un telefon, bazându-se pe curieri pentru a comunica. El devenise șeful cartelului după ce fostul șef, fratele său – Juan de Dios Usuga, fusese ucis de poliție în 2012. Cartelul condus de Otoniel controlează multe dintre rutele de trafic de droguri din Columbia în SUA, dar unele rute ajung și până în Rusia.

#Droguri #traficant

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.