Cunoscut drept cel de-al patrulea lac după mărime din Republica Moldova, iazul de la Dănceni, raionul Ialoveni, se află într-o stare catastrofală. O spune chiar primarul localității, Victoria Butuc Guranda, care a expediat în acest sens o solicitare Ministerului Mediului.

În demersul expediat ministrei Iordanca Iordanov se menționează că nivelul apei a scăzut dramatic în ultimul an.

„Am solicitat administratorului lacului o explicație, drept răspuns, vinovat de acest fapt este o oarecare companie SRL LEOCOM & CO care captează zilnic peste 5 mii m3 de apă din lacul Dănceni pentru heleșteiele neautorizate în care se depozitează pește viu! Am expediat astăzi un demers Dnei Ministră a Mediului, Iordanca Iordanov prin care cer implicarea în stoparea acestor acțiuni ilegale și intervenția tuturor instituțiilor responsabile! Este de datoria noastră să ne salvăm apele și mediul înconjurător”, se arată în nota informativă.

În replică, ministra Mediului a spus că va examina demersul.

„Dna. Primar, vă mulțumim pentru sesizarea MM. Vom purcede la examinarea și identificarea soluțiilor legale”, a precizat Iordanca Iordanov.

Iazul de la Dănceni este situat la o distanță de 15 km de Chișinău, chiar lângă traseul Chișinău-Hîncești. Potrivit datelor oficiale, în anul 1945, lacul avea o suprafaţă de numai 5 hectare şi o adâncime de 1,5 metri. În anul 1974 s-a construit un baraj din partea Ialovenilor, cu o înălţime de 14 metri, ceea ce a permis să se lărgească suprafaţa iazului, care în prezent ocupă circa 420 hectare şi adună 22 mln metri cub de apă. Adâncimea maximă e de 11 metri.

#Danceni #lac #Ministerul Mediului #sesizare #situatie catastrofala

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.