Bulgaria, o fostă ţară comunistă, a recunoscut drept genocid foametea provocată în Ucraina, în urmă cu 90 de ani, de către regimul stalinist – o crimă în masă care a dobândit o nouă rezonanţă după invazia rusă, relatează AFP.

Parlalmentul bulgar a adoptat cu 134 de voturi (dintr-un total de 240) un text care prevede că ”orice negare, justificare sau subestimare a acestui genocid calcă în picioare memoria milioanelor de oameni care au murit” în timpul Holodomorului (”exterminare prin foamete”, în ucraineană).

Victimele Holodomorului urmează să fie comemorate anual, în ultima sâmbătă din februarie. Bulgaria, un state membru al Uniunii Europene (UE) şi NATO, s-a distanţat de Rusia după ce Moscova a lansat Războiul din Ucraina, însă o largă parte a populaţiei şi clasei politice bulgare rămân rusofile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Partidul Socialist bulgar (PSB) – moştenitorul fostului Partid Comunist – a boicotat acest vot, iar Pardiul Vazrajdane ((Renaşterea, prorus) a votat ”împotrivă”. Parlamentul European (PE) a adoptat un text similar la jumătatea lui decembrie, în care îndeamnă ”toate ţările şi organizaţiile” să recunoască drept genocid foametea, împotriva unui ”regim rus (care) manipulează memoria istorică pentru propria supravieţuire”.

Ucraina – supranumită ”grânarul Europei” din cauza fertilităţii pământurilor sale negre – a pierdut aproximativ 3,5 milioane de locuitori în timpul Marii Foamete din 1932-1933, în timpul colectivizării pământurilor, orchestrată potrivit unor istorici de către Iosif Stalin, cu scopul de a reprima orice voinţă naţionalistă şi de independenţă a acestei ţări, la acea vreme o republică sovietică.

Kievul face campanie, de ani de zile, ca Holodomorul să fie recunoscut în mod oficial drept genocid. Rusia refuză în mod categoric această clasificare şi argumentează că Marea Foamete, care a devastat Uniunea Sovietică, nu a făcut victime doar ucrainene, ci şi ruse, kazahe, germane de pe Volga şi în rândul alte popoare.

Germania, care a recunoscut Holodomorul ca genocid în noiembrie, a fost acuzată de Moscova de ”diabolizarea” ruşilor.

#foamete #Ucraina

Șampania produsă în Franța din recolta de struguri din 2026 va putea depăși, în mod excepțional, limita obișnuită de 13% alcool, din cauza caniculei și a secetei din această vară. Autoritățile franceze au aprobat o derogare care le permite unor producători să obțină vinuri cu o tărie alcoolică de până la 15%, relatează AFP, citat de Agerpres.

Măsura a fost oficializată printr-un decret publicat în Monitorul Oficial al Franței. Documentul prevede că vinurile produse în 2027 dintr-un amestec de vinuri neîmbogățite din recolta anului 2026 și vinuri îmbogățite din recoltele precedente vor putea depăși limita de 13% alcool după a doua fermentare.

Derogarea a fost acordată în contextul condițiilor meteorologice neobișnuite din această vară, când valurile de căldură și seceta au determinat acumularea unor cantități ridicate de zaharuri în struguri, ceea ce poate duce la un conținut mai mare de alcool în vinul rezultat.

La începutul lunii septembrie, Comitetul Interprofesional al Vinurilor din Champagne (CIVC) a obținut o derogare temporară de la regulile de producție din partea Institutului Național de Origine și Calitate (INAO). Aceasta le permite viticultorilor să valorifice recolta fără a fi limitați de pragul obișnuit, inclusiv în cazul amestecurilor cu vinuri din anii precedenți.

Totuși, schimbarea nu va afecta majoritatea producătorilor. Maxime Toubart, copreședintele CIVC, estima că derogarea va fi relevantă doar pentru câțiva viticultori.

O recoltă neobișnuit de timpurie

Recoltarea strugurilor din regiunea Champagne a început în acest an mai devreme decât oricând în istoria înregistrărilor. Primii struguri au fost culeși pe 6 august, iar recoltarea pe scară largă a început pe 17 august, cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât în 2025.

Sezonul a fost marcat de înghețuri timpurii, urmate de temperaturi ridicate și secetă. Reprezentanții industriei avertizează că astfel de condiții ar putea deveni tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice, obligând viticultorii să își adapteze metodele de lucru.

În fiecare an, aproximativ 310 milioane de sticle de șampanie franțuzească sunt vândute în întreaga lume. Alte peste un miliard de sticle sunt păstrate în pivnițe, pentru a fi comercializate și consumate ulterior.