Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

GRAV! În Moldova, aproape 10.000 de copii și tineri sunt diagnosticați cu probleme de sănătate mintală

03 Feb. 2023, 11:00
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
03 Feb. 2023, 11:00 // Actualitate //  Realitatea.md

Depresia și anxietatea sunt problemele de sănătate mintală cu care se confruntă cel mai des adolescenții din Republica Moldova. Aceștia pot primi suport în cadrul Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală.

În Republica Moldova, depresia, anxietatea și tulburările de comportament se numără printre principalele afecțiuni în rândul adolescenților. Aproape 10.000 de copii și tineri cu vârsta de până la 18 ani sunt diagnosticați cu probleme de sănătate mintală și comportament. Potrivit specialiștilor, consecințele ignorării anumitor dificultăți emoționale care apar în această perioadă se pot resimți pe parcursul vieții adulte. Jumătate dintre toate tulburările de sănătate mintală la maturi debutează înainte de 14 ani, dar majoritatea cazurilor nu sunt detectate și, respectiv, nu pot fi tratate la timp.

Potrivit studiilor, numeroși factori au un impact negativ asupra bunăstării și sănătății mintale a adolescenților. Violența, sărăcia, stigmatizarea, excluderea și traiul în medii fragile pot crește riscul de a dezvolta anumite tulburări.

„Adolescența este o etapă a vieții care vine cu multe provocări. Tinerii își afirmă în mod deplin nevoia de autonomie, identitate de sine, intimitate și explorare, uneori în pofida comportamentelor de protecție, monitorizare și supraveghere ale părinților și profesorilor. Uneori, în această perioadă, adolescenții pot experimenta anumite comportamente riscante, cum sunt consumul de droguri şi alcool, dependența de ecrane, comportamente de autovătămare, agresivitate. Tocmai din acest motiv este important ca între copii și părinți să existe încredere și o bună comunicare, iar în cazul apariției anumitor simptome îngrijorătoare – să se apeleze la un specialist în sănătate mintală”, a declarat Olga Jalbă, psiholog, psihoterapeut, coordonatoarea Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Orhei.

La nivel mondial, unul din șapte copii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani are o problemă de sănătate mintală. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, printre cele mai răspândite sunt tulburările de anxietate, care afectează circa 3,6% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani și 4,6% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Depresia apare la 1,1% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 10-14 ani și la 2,8% dintre cei cu vârste cuprinse între 15-19 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adolescenții cu probleme de sănătate mintală se simt copleșiți de tristețe, frică, anxietate, neliniște, furie, frustrare, vinovăție, iritare, rușine. Totodată, spre anumite dificultăți indică modificările semnificative și nejustificate ale rutinelor de hrană și somn, precum și schimbarea bruscă și nejustificată a stării emoționale, renunțarea la activități care odinioară aduceau plăcere, renunțarea la igiena personală, agitație constantă, opoziționism în legătură cu orice, verbalizări explicite ale suferinței, plâns facil.

„Studiile ne arată că adolescenții trec mai ușor prin adolescență dacă relația cu părinții sau măcar un adult de încredere este caldă, prietenoasă și bazată pe afecțiune, stabilă, consecventă și predictibilă. Întrucât consecințele nerezolvării problemelor de sănătate mintală se pot extinde sau agrava la vârsta adultă, părinții sunt îndemnați să acorde atenție simptomelor pe care le pot prezenta copiii lor. În caz de necesitate, e important să apelați la specialiștii Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală sau la Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor, care își desfășoară activitatea în fiecare raion al țării”, a adăugat Olga Jalbă.

În Republica Moldova există 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală, unde oricine trece prin perioade dificile poate beneficia în mod gratuit și confidențial de consiliere, asistență medicală, reabilitare psihosocială, sprijin și mediere în relațiile cu familia și comunitatea. Adresele și numerele de telefon ale fiecărui centru pot fi găsite pe site-ul www.sanatate-mintala.md.

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 08:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Ana
25 Aug. 2026, 08:40 // Slider //  Ursu Ana

Consumul mai ridicat de cafea este asociat cu o cantitate mai mică de grăsime totală și viscerală și cu o masă musculară mai mare, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Oulu, Finlanda, notează sciencedaily.com.

Cercetătorii au analizat datele a 2.264 de persoane în vârstă de 46 de ani, participante la proiectul Northern Finland Birth Cohort 1966. Studiul a urmărit legăturile dintre consumul de cafea, compoziția corporală, markerii cardiometabolici și hormonii sexuali.

Rezultatele arată că persoanele care consumau mai multă cafea aveau, în medie, mai puțină grăsime totală și viscerală și o masă musculară mai mare. Diferențele au fost observate chiar și în cazul persoanelor cu un indice de masă corporală similar.

Consumul mai ridicat de cafea a fost asociat și cu niveluri mai scăzute ale anumitor aminoacizi care au legătură cu rezistența la insulină, un factor de risc pentru diabetul de tip 2.

Diferențe între bărbați și femei

La bărbați, asocierile au fost mai pronunțate. Consumul de cafea a fost corelat cu un profil glucoză-insulină mai favorabil, niveluri mai ridicate de testosteron total și valori mai mari ale globulinei care leagă hormonii sexuali (SHBG). În același timp, testosteronul liber a fost ușor mai scăzut în rândul celor care consumau mai multă cafea.

În cazul femeilor, efectele observate au fost mai discrete. Consumul ridicat de cafea a fost asociat în principal cu creșterea nivelului SHBG și cu scăderea androgenilor liberi.

„Cafeaua este băută zilnic de milioane de oameni, dar știm surprinzător de puține lucruri despre cum interacționează cu metabolismul și hormonii noștri”, a declarat Luca Verroest, autorul principal al studiului.

Cercetătorii subliniază însă că studiul identifică asocieri și nu demonstrează o relație de cauzalitate. Astfel, rezultatele nu permit concluzia că băutul cafelei provoacă direct modificările observate în organism.

Echipa de cercetare lucrează în prezent la studii pe modele animale pentru a verifica mecanismele posibile, urmând ca ipotezele să fie investigate ulterior și în studii pe oameni.

Rezultatele cercetării au fost publicate în European Journal of Nutrition.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!