Odată cu obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană, problemele de mediu, care până acum au fost neglijate, vor trebui abordate cu mai multă seriozitate, susțin autoritățile și oficialii europeni. Șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, a remarcat importanța trecerii la economia verde și că anume aceasta reprezintă viitorul nostru.

Potrivit Europa Liberă, la o masă rotundă la Chișinău, cu genericul „Economia verde – Fabricat în Moldova”, vicepreședinta comisiei parlamentare de profil, Ina Coșeru, a spus că obiectivele de mediu nu ar trebui să rămână doar pe hârtie, dar ar trebui să fie puse în aplicare.

Deputata a menționat două legi adoptate în conformitate cu Acordul de Asociere R. Moldova-UE, una privind calitatea aerului atmosferic și alta privind reducerea emisiilor industriale, care „sunt foarte complexe, vin cu instrumente noi, dar anume ele vor schimba la față R. Moldova”.

De asemenea, ea a îndemnat agenții economici să depună proiecte ca să obțină finanțare în cadrul programul Uniunii Europene pentru mediu și politici climatice (LIFE), de exemplu, pentru gestionarea deșeurilor și a apelor uzate sau pentru utilizarea tehnologiilor verzi în procesul de producere.

„Trebuie să avem idei bune ca să fim competitivi”, a spus Coșeru.

Ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a vorbit despre programele care urmează să fie adoptate până la mijlocul acestui an. Este vorba de programul de promovare a energiei verzi, unde vor fi descriși pașii care trebuie întreprinși pentru a face tranziția la economia verde, și de programul de promovare a adaptării la schimbările climatice, axat pe șase componente: agricultură, silvicultură, transport, energetică, sănătate și domeniul apelor.

„În calitate de țară candidată la familia europeană, va trebui să respectați cerințele incluse în Pactul verde european, trebuie să asigurați armonizarea legislației R. Moldova la acquis-ul comunitar. Este foarte important ca legile să fie aplicate și noi să înțelegem că nu sunt adoptate doar pentru bifă, dar pentru bunăstarea și sănătatea populației, pentru viitorul R. Moldova”, a declarat ambasadorul UE.

Discuțiile s-au axat și pe procesul de etichetare verde. Până la sfârșitul anului, va fi adoptat un regulament în acest sens, precum și eticheta ecologică. Economia verde reprezintă activitatea economică bazată pe conceptul dezvoltare durabilă, pe utilizarea resurselor naturale regenerabile și pe protecția mediului.

#economie #Janis Mazeiks #Republica Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.