Prim-viceguvernatorul BNM, Vladimir Munteanu, a participat la evenimentul cu genericul „Împărtășirea celor mai bune practici în domeniul e-KYC din regiune și țările UE”, organizat de European Business Association (EBA) pentru profesioniștii din domeniul financiar-bancar.

Reuniunea a avut loc în contextul promovării în Republica Moldova a unor modificări legislative cu privire la facilitarea interacțiunii la distanță a entităților financiare cu clienții, utilizând mijloacele electronice și a adunat 140 de persoane.

„E-KYC, sau electronic-Know Your Customer, permite o modalitate eficientă de a verifica identitatea unui client prin mijloace digitale, ceea ce facilitează accesul clienților la serviciile financiare. Cu toate acestea, ca și în cazul oricărei noi tehnologii, există riscuri potențiale și preocupări care trebuie abordate. Acesta este motivul pentru care este esențial ca e-KYC să fie reglementat eficient pentru a asigura utilizarea în siguranță a serviciilor și produselor financiare”, a spus Vladimir Munteanu. „O provocare în acest sens este prevenirea utilizării noilor tehnologii în infracțiuni de spălare a banilor, dar și de finanțare a terorismului”, susține prim-viceguvernatorul BNM.

Reglementarea cerințelor de cunoaștere a clienților la distanță a fost inițiată in Republica Moldova odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Un amendament legislativ, votat în prima lectură la sfârșitul anului 2022 în Parlamentul Republicii Moldova prevede utilizarea tehnologiilor noi în procesul de identificare sau de verificare a identității clienților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prim-viceguvernatorul BNM susține că proiectul aduce îmbunătățiri considerabile legislației referitoare la combaterea spălării banilor și soluționează mai multe neclarități. Cât privește stabilirea relațiilor de afaceri la distanță, aceasta nu constituie o practică uzuală în activitatea entităților supravegheate de către BNM, potrivit prim-viceguvernatorului.

BNM va elabora, prin procedură de consultări publice, instrucțiuni pentru punerea în aplicare a procedurii de identificare a clienților prin mijloace electronice (soluție de e-KYC), ca parte a procesului de aplicare a măsurilor de precauție de către bănci față de clienții săi, a mai afirmat Vladimir Munteanu.

„Banca Națională va lucra îndeaproape cu sectorul financiar pentru a asigura o tranziție fără probleme de la cerințele legale la implementarea practică”, a declarat Vladimir Munteanu.

#BNM #modernizare #sector financiar #tehnologii #Vladimir Munteanu

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.