Cel puțin opt cutremure au avut loc în cursul nopții și în primele ore ale dimineții de joi, în zona județului Gorj, cel mai puternic dintre ele având magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter. Din câte se pare, seismele de luni și marți cu magnitudinea de 5,2 și 5,7 grade au creat panică printre olteni. Primarul orașului Târgu Jiu a declarat că parcările din oraș sunt pe jumătate goale și crede că mulți oameni s-au retras la țară, de frica cutremurelor, scrie Digi 24.

„Noaptea trecută au mai fost încă două cutremure în jurul a 4 grade pe Scara Richter, care s-au resimțit în toate localitățile județului Gorj. Sunt 200 ceva de replici. Vă dați seama că s-a generat așa o panică la nivelul comunității. Și situația nu este tocmai liniștită.”, a declarat primarul din Târgu Jiu, Marcel Romanescu.

Potrivit edilului român, circa jumătate din locurile de parcare din oraș erau libere, ceea ce înseamnă că localnicii din zonele respective au plecat în zonele rurale.

Deși susține că spitalele sunt sigure în fața unui cutremur precum cel înregistrat marți, de 5,7 grade pe scara Richter, primarul orașului Târgu Jiu recunoaște că un seism mai puternic ar putea afecta mai multe clădiri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„La spitalele din municipiul Târgu Jiu și spitalele din raza județului Gorj nu sunt probleme. Din ceea ce știu eu, din evaluarea de acum două zile și din expertiza care s-a făcut ieri, nu ridică probleme foarte mari spitalele, cel puțin pentru un cutremur de nivelul celui care l-am avut acum două zile, de 5,7 pe scara Richter. Acum, sincer să vă spun, doamne ferește, nu știu cum s-ar comporta și clădirile publice și clădirile colective deținute în proprietate privată, în condițiile în care un eventual cutremur de intensitate mai mare ar putea să se producă pe raza municipiului Târgu Jiu”, a conchis primarul.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade Richter s-a înregistrat în România marți după-amiază, după ce luni a avut loc un alt cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,2.

#cutremur #panica #Romania #sate #seism

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.