Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

Mureșan: După 30 de ani în care lucrurile aproape că au stat pe loc, oamenii așteaptă progrese și asta e corect

22 Feb. 2023, 07:53
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
22 Feb. 2023, 07:53 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Republica Moldova trebuie să decidă cu privire la propriul viitor și capacitățile de apărare, pe care poate să și le asigure sau nu, însă neutralitatea în combinație cu slăbiciunea este periculoasă. Declarația a fost făcută de europarlamentarul Siegfried Mureşan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, în cadrul unui interviu pentru Jurnal TV.

Europarlamentarul a vorbit și despre perspectivele de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană, conform jurnal.md.

„Neutralitatea în combinație cu slăbiciunea este periculoasă. Au mai existat state pe continentul european, chiar state ale Uniunii Europene care nu au fost membre NATO ca Suedia sau Finlanda, dar erau state cu o capacitate puternică de apărare. Chiar și aceste state au decis anul trecut să adere la NATO, pentru că au înțeles că Federația Rusă este o amenințare permanentă pentru noi toți, pentru țările din afara Uniunii Europene și pentru țările din interiorul Uniunii Europene”, a spus Mureșan.

Până va exista o dezbatere adevărată la capitolul neutralității și atunci când societatea ar fi gata să facă anumiți pași, pe termen scurt cum ar putea Republica Moldova să-și sporească capacitatea de apărare?

„Uniunea Europeană va fi pregătită să răspundă solicitării de a trimite o misiune civilă în Republica Moldova care să contribuie la siguranță aici, la întărirea instituțiilor publice, întărirea justiției, stat de drept. Toate aceste lucruri sunt importante. Am văzut și la protestul de la finalul săptămânii trecute că, din fericire, autoritățile și forțele de ordine au avut situația sub control tot timpul”, a declarat eurodeputatul.

Membrii Adunării Parlamentare Euronest au adoptat la Chișinău o rezoluție, prin care Comisiei Europene și Consiliului UE i se cer să facă demersurile necesare pentru începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina până la finalul acestui an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întrenat ce crede despre declarația copreședintelui Euronest, Andrius Kubilius, care a admis că Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană până în anul 2029, el a răspuns.

„Republica Moldova îndeplinește acum nouă reforme, nouă recomandări din partea Comisiei Europene. De îndată ce aceste reforme sunt îndeplinite, vom trece la etapa următoare care trebuie să fie începerea negocierilor de aderare. Unii colegi vorbesc deja despre data aderării, dar ca să poată adera Republica Moldova, e important ca să facem primul pas, să înceapă negocierile. Și asta e știrea momentului – Parlamentul European dorește ca negocierile să înceapă în cursul acestui an”, a menționat Mureșan.

Potrivit lui Siegfried Mureșan, cetățenii Republicii Moldova așteaptă combaterea corupției, rezultate reale ale anchetelor penale, să afle cine a organizat și executat frauda bancară și unde sunt banii, iar autoritățile trebuie să execute aceste așteptări ale societății.

„Judecători și procurori care nu și-au făcut treaba corect în trecut e clar că încearcă să obstrucționeze reformarea justiției. Ce e e important este ca reformarea să se facă bine, calitatea actului judecătoresc să fie asigurată în viitor. Calitatea e importantă, dar și viteza e importantă, pentru că oamenii nu mai au răbdare. După 30 de ani în care lucrurile aproape că au stat pe loc, oamenii așteaptă progrese și asta e corect”, a mai spus oficialul.

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.