Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Popescu, interviu pentru Reuters: Republica Moldova e pregătită pentru ”întreg spectrul de ameninţări”

22 Feb. 2023, 20:42
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ursu Ana
22 Feb. 2023, 20:42 // Actualitate //  Ursu Ana

Republica Moldova este pregătită pentru „întreg spectrul de ameninţări”, a declarat miercuri ministrul de externe Nicu Popescu într-un interviu pentru Reuters, în contextul temerilor că Rusia şi-ar putea infensifica tentativele de a destabiliza mica ţară deja afectată de războiul din Ucraina vecină, relatează Reuters, scrie agerpres.ro.

Tensiunile dintre Rusia şi Republica Moldova au crescut în ultimele luni după ce rachete ruseşti îndreptate spre Ucraina au intrat în spaţiul aerian moldovean, iar autorităţile de la Chişinău au acuzat Kremlinul că alimentează protestele antiguvernamentale, fapt pe care acesta îl neagă.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat săptămâna trecută Moscova că plănuieşte o lovitură de stat pentru a răsturna guvernul, în timp ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a spus luni că relaţiile dintre cele două ţări sunt „foarte tensionate”.

Într-un interviu telefonic pentru Reuters, Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, a spus că Chişinăul este pregătit, mulţumită parţial sprijinului din partea partenerilor internaţionali.

„Instituţiile noastre au plănuit răspunsuri pentru întreg spectrul de ameninţări. Bineînţeles, avem mijloace limitate, dar nu suntem singuri”, a spus el.

Preşedintele american Joe Biden şi-a afirmat joi sprijinul pentru suveranitatea Republicii Moldova, în cadrul unei întâlniri cu Maia Sandu la Varşovia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie a provocat temeri că Moscova ar putea încerca să ocupe regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova, unde menţine o mică prezenţă militară.

Nicu Popescu susţine însă că succesul Ucrainei în respingerea forţelor ruseşti a diminuat această posibilitate. „Nu credem că Moldova este în poziţia de a fi ameninţată militar atâta vreme cât Ucraina rezistă şi menţine linia frontului departe de noi”, a spus el.

Rusia a negat anul trecut că vrea să intervină în Republica Moldova după ce autorităţile din Transnistria au afirmat că au fost vizate de o serie de atacuri.

Popescu a mai spus că guvernul său a fost „în mod constant alert” la ameninţări de la invazia Rusiei în Ucraina, care a provocat fluxuri de refugiaţi ucraineni în Republica Moldova.

Printre aceste ameninţări s-au numărat ameninţări cu bombă şi atacuri cibernetice, a spus el. „În ultimul an, riscurile şi ameninţările au fost dramatic mai mari decât înainte”, a precizat Popescu.

El a adăugat însă că are „deplină încredere” în forţele de securitate ale ţării şi în aliaţii Chişinăului. „Indiferent ce s-ar întâmpla, nu suntem singuri în această regiune periculoasă”, a subliniat Nicu Popescu.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.