Telescopul spaţial James Webb a observat o populaţie de galaxii foarte masive în epocile îndepărtate ale Universului, care par să se fi format într-un ritm mult mai rapid decât cel prezis de astronomi, potrivit unui studiu de miercuri, scrie AFP.

Acest scenariu, pe care analizele ulterioare vor trebui să-l confirme, a avut loc între 500 şi 700 de milioane de ani abia după Big Bang care a avut loc acum 13,8 miliarde de ani.

Telescopul James-Webb (JWST), operaţional din iulie 2022, a putut explora această regiune puţin cunoscută datorită instrumentului său NIRCam şi viziunii sale puternice în infraroşu, o lungime de undă invizibilă pentru ochiul uman şi a cărei observare permite cercetări cu mult timp în trecut. El a descoperit şase galaxii mult mai masive decât se aştepta în acest Univers primordial, relatează un studiu publicat în revista Nature. Două dintre ele fuseseră deja indicate de telescopul Hubble, dar trecuseră neobservate, deoarece lumina emisă era slabă.

Conform interpretării noilor imagini JWST, aceste şase galaxii – numite „candidate” în acest stadiu deoarece descoperirea va trebui confirmată prin măsurători spectroscopice – conţin mult mai multe stele decât se aştepta. Unul dintre ele ar conţine până la 100 de miliarde.

„Este cam de dimensiunea Căii Lactee, ceea ce este o nebunie”, a declarat pentru AFP Ivo Labbé, primul autor al studiului.

Galaxia noastră a avut nevoie de 13,8 miliarde de ani pentru a forma acest număr de stele, când această galaxie tânără ar fi făcut la fel de mult în doar 700 de milioane de ani „de 20 de ori mai repede”, a spus acest cercetător de la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Australia.

Astfel de galaxii îndepărtate de această dimensiune nu-şi au locul în modelul cosmologic actual care încearcă să înţeleagă structurarea Universului. „Teoria ne spune că în acele epoci timpurii galaxiile erau foarte mici şi creşteau foarte lent. De obicei, te-ai putea aştepta să fie de 10 până la 100 de ori mai mici în ceea ce priveşte numărul de stele”, a spus astrofizicianul.

Ce ar merge prost? Suspectul ar putea fi materia întunecată, materia invizibilă misterioasă care populează Universul. Deşi oamenii de ştiinţă nu o pot detecta, ei îi cunosc destul de bine comportamentul şi ştiu că joacă un rol cheie în formarea galaxiilor.

„Materia întunecată „trebuie să se potrivească” pentru a forma un halou care să atragă spre ea gazul din care se vor naşte stelele”, a afirmat profesorul Labbé. Cu toate acestea, acest proces de „coagulare” se presupune că va dura mult timp.

S-ar părea aşadar că „lucrurile s-au accelerat în mod deosebit” în acest Univers primordial, care ar fi fost „mai eficient decât am crezut” în a crea stele”, a comentat David Elbaz, astrofizician la Comisia pentru Energie Atomică (CEA), care nu a luat parte la studiu. Acest lucru s-ar putea explica prin procesul de expansiune al Universului care se accelerează mai repede decât credeam, notează acest om de ştiinţă implicat în programul de observare a telescopului dezvoltat de NASA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Subiectul agită dezbateri în rândul cosmologilor şi această descoperire este „cu atât mai incitantă cu cât este încă un indiciu că modelul se sparge”, analizează David Elbaz. Telescopul spaţial Euclid din Europa, care urmează să fie lansat pe orbită în această vară, în încercarea de a dezvălui secretele materiei întunecate, ar trebui să ajute la dezlegarea misterului, spune el.

Profesorul Labbé citează teoria lebedei negre, conform căreia un eveniment imprevizibil şi improbabil, dacă are loc, are un impact considerabil.

„Dacă doar una dintre cele şase galaxii candidate este verificată, teoria va trebui revizuită”.

#galaxii #orbita #Telescop James Webb

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.