Directorul FBI, Christopher Wray, susține că „cel mai probabil” pandemia a fost rezultatul unui accident de laborator din China.

Șeful FBI, Christopher Wray, a declarat că instituția pe care o conduce crede că „cel mai probabil” COVID-19 provine dintr-un „laborator controlat de guvernul chinez”, scrie antena3.ro.

FBI a apreciat de ceva timp că originea pandemiei este cel mai probabil un incident de laborator”, a declarat Wray.

Aceasta este prima confirmare publică a aprecierii clasificate a FBI cu privire la modul în care a apărut virusul.

Wray a mai spus că autoritățile din China „au făcut tot posibilul pentru a zădărnici și obstrucționa” eforturile de identificare a sursei pandemiei globale.

China a negat existența unei scurgeri în laboratorul din Wuhan, calificând acuzația drept defăimătoare.

Comentariile lui Wray vin la o zi după ce ambasadorul SUA în China a cerut ca țara să fie „mai cinstită” cu privire la originile COVID, potrivit The Guardian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele studii sugerează că virusul a făcut saltul de la animale la oameni în Wuhan, China, posibil la piața de fructe de mare și animale sălbatice din oraș.

Piața se află la 40 de minute de mers cu mașina de Institutul de Virologie din Wuhan, care a efectuat cercetări asupra corona virusurilor.

Alte agenții guvernamentale americane au tras concluzii diferite de cele ale FBI.

Presa americană a relatat duminică că departamentul de energie al SUA a evaluat cu „încredere scăzută” informația potrivit căreia COVID s-a scurs dintr-un laborator.

Luni, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că președintele american Joe Biden susține „eforturile întregului guvern” pentru a descoperi cum a început COVID.

În perioada pandemiei, ipoteza scurgerii din laborator a fost respinsă de majoritatea specialiștilor și instituțiilor fiind considerată o teorie a conspirației. O investigație a Organizației Mondiale a Sănătății a calificat teoria drept „extrem de improbabilă”, dar, după critici virulente, directorul general al agenției a cerut o nouă anchetă, spunând că „toate ipotezele rămân deschise și necesită studii suplimentare”.

COVID-19 a apărut la sfârșitul anului 2019 și a provocat moartea a milioane de persoane.

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.