Chile a inaugurat prima centrală termică solară din America Latină în deşertul Atacama, cea mai uscată şi mai însorită din lume, un proiect care ar trebui să ajute ţara să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon la orizontul anului 2050, informează AFP.

Într-o zonă circulară de peste 700 de hectare, 10.600 de panouri solare înconjoară un turn înalt de 250 de metri, al cărui vârf este ţinta razelor soarelui.

Un rezervor ce conţine săruri topite este astfel încălzit la peste 560 de grade pentru a produce abur care acţionează o turbină ce generează 110 megawaţi de energie electrică curată.

Această infrastructură este legată la o centrală fotovoltaică adiacentă, iar cele două oferă împreună un total de 210 megawaţi de energie regenerabilă.

Acest proiect, denumit „Cerrado dominador” are particularitatea de a putea opera 24 de ore pe zi, chiar şi în zilele neînsorite, deoarece sărurile topite generează energie timp de 17.5 ore, scrie Agerpres.

„Acest lucru ne va permite să economisim anual peste 600.000 de tone de emisii de CO2. Este echivalentul a ceea ce emit 300.000 de maşini într-un an”, a declarat preşedintele chilian Sebastian Pinera la lansarea proiectului, a cărui construcţie a început în 2014.

Acest proiect al companiilor spaniole Abengoa şi Acciona a fost construit în apropierea municipiului Maria Elena, situat la aproximativ 200 de kilometri est de oraşul de coastă Antofagasta, în mijlocul deşertului Atacama, la aproximativ 3.000 de metri deasupra nivelului mării.

Pinera a declarat că acesta este un nou pas în angajamentul Chile de a-şi reînnoi matricea energetică până în 2050 şi de a atinge la acea dată neutralitatea carbonului prevăzută în Acordul de la Paris, adică să fie o ţară fără emisiile nete de CO2.

Chile intenţionează, de asemenea, să devină un nume de referinţă în producţia de hidrogen verde, ce face obiectul unui consens larg în întreaga lume în calitate de combustibil destinat înlocuirii combustibililor fosili poluanţi.

La forumul climatic CEM12 / MI6, pe care Chile l-a găzduit virtual, această ţară s-a angajat alături de Marea Britanie, Australia şi Uniunea Europeană să promoveze hidrogenul verde drept combustibil.

#America Latina #centrala solara #Chile

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.