Uniunea Europeană vrea să îmbunătățească protecția infrastructurilor maritime critice precum gazoductele sau cablurile de date submarine, urmând ca de anul viitor să desfășoare exerciţii navale comune.

Atacurile care au produs în septembrie anul trecut scurgeri de gaze din conductele Nord Stream din Marea Baltică au sporit îngrijorarea faţă de infrastructurile europene.

Comisarul european pentru mediu Virginijus Sinkevicius a declarat că planurile respective erau în lucru dinaintea exploziilor de la Nord Stream, dar au fost ameliorate ca reacţie la acestea.

„Ulterior, statele membre au spus foarte clar că trebuie să ne întărim mai mult cooperarea, să creăm capacităţi, să ne asigurăm că infrastructurile noastre critice sunt protejate mai bine”, a spus el, adăugând că „nivelul de ameninţare creşte”.

Astfel, ţările membre îşi vor coordona eforturile de protecţie a gazoductelor, cablurilor de date submarine, parcurilor eoliene maritime şi a altor infrastructuri critice. Conform strategiei, UE va elabora evaluări ale riscurilor, planuri de refacere după dezastre şi de monitorizare regională.

Planul Uniunii prevede o cooperare mai bună cu NATO, extinderea patrulelor în zonele de coastă şi eforturi mai mari de identificare din timp a ameninţărilor – de exemplu, prin utilizarea programelor UE legate de sateliţi pentru detectarea navelor neidentificate. Olanda a afirmat că o navă rusească detectată luna trecută în apropierea unui parc eolian maritim din Marea Nordului este implicată în încercările Moscovei de a obţine informaţii în vederea sabotării infrastructurilor.

Autorităţile din Suedia, Germania şi Danemarca anchetează exploziile de la gazoductele Nord Stream, construite de Rusia pentru exporturile de gaze către Europa; cele trei state au afirmat că deflagraţiile au fost produse intenţionat, însă nu au indicat niciun posibil vinovat. Reuters menţionează că infrastructura energetică constituie o preocupare deosebită, în contextul extinderii parcurilor eoliene maritime din Europa şi folosirii terminalelor de gaz natural lichefiat pentru înlocuirea gazelor furnizate de Rusia prin conducte.

O supraveghere mai bună a zonelor maritime ar contribui şi la monitorizarea de către fiecare ţară a degradării mediului şi la reacţia faţă de astfel de fenomene şi faţă de modificările legate de climă, cum ar fi creşterea nivelului mărilor.

#exercitii #UE

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.