Miniștrii de interne din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au discutat joi despre rolul Republicii Moldova în centura de securitate estică a UE în perioada imediat următoare, se arată într-un comunicat al Ministerului de Interne de la Chișinău, difuzat în urma întâlnirilor de la Bruxelles dintre ministrul de interne al Republicii Moldova, Ana Revenco, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, și reprezentanții Direcției Generale a Comisiei Europene pentru afaceri interne.

Potrivit sursei citate, Directoratul General pentru afaceri interne al UE a evaluat un mecanism de ripostă în timp real, pentru a proteja țările din Europa de amenințările hibride generate de Federația Rusă, Republica Moldova fiind evaluată în acest context ca un element-cheie în noua arhitectură de securitate europeană.

Conform notei de informare prezentate de comisarul Ylva Johansson membrilor Consiliului Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI), Hub-ul de Securitate al Uniunii Europene pentru securitatea internă și managementul frontierelor creat în Republica Moldova anul trecut a înregistrat rezultate care vorbesc în favoarea consolidării acestui mecanism.

De la începutul războiului în Ucraina, Republica Moldova a furnizat produse analitice relevante în domeniul criminalității transnaționale, amenințărilor hibride și incidentelor ce prezintă risc pentru securitatea publică în regiune și în Europa. Printre acestea se numără și prima analiză Moldovan Open-Source Intelligence (OSINT) furnizată către Europol.

După analiza raportului de activitate pentru primele șase luni, oficialii europeni vor discuta propunerile de dezvoltare ale Hub-ului de Securitate în perioada imediat următoare. La fel, va avea loc și o sesiune tehnică pe subiectul implicării mai strânse a Republicii Moldova în mecanismele UE de contracarare a terorismului.

La briefingul de presă care a anticipat cea de-a cincea ședință a Centrului de Securitate al UE, ministrul de interne al Republicii Moldova, Ana Revenco, a declarat că sunt abordate “soluții de creștere a eficienței în lupta cu criminalitatea și războiul hibrid, împreună cu mai mulți miniștri de interne ai statelor din Uniunea Europeană și specialiști ai sistemelor de aplicarea a legii din UE și Moldova”.

“Identificăm formate pentru construcția strategică pe termen scurt și mediu a Hub-ului de securitate, care să devină un mecanism de ripostă în timp real pentru protecția Europei. Moldova este deja producător de securitate și îi suntem recunoscători comisarului Ylva Johansson care a avut încredere în noi și a mizat pe puterea de rezistență și reacție a Republicii Moldova,” a mai spus Revenco.

Agenda Hub-ului de Securitate pentru 2023 include îmbunătățirea capacităților de analiză și previziune strategică în domeniul securității, prin valorificarea IT și schimbului de informații între experții Republicii Moldova și UE. De asemenea, Hub-ul își propune să creeze sinergii și să evite dublarea cheltuielilor în domeniul afacerilor interne în Republica Moldova și UE.

#Chisinau #hub #securitate

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.