Rusia a propus luni prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale ucrainene, care expiră la 18 martie, cu doar 60 de zile, ofertă criticată de Kiev care vede astfel acordul iniţial pus sub semnul întrebării, relatează France Presse.

„Acordul asupra ‘Iniţiativei cerealiere din Marea Neagră’ implică prelungirea cu cel puţin 120 de zile, poziţia Rusiei de a-l prelungi cu doar 60 de zile, prin urmare, contrazice documentul semnat de Turcia şi ONU”, a scris pe Twitter ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, precizând că Ucraina aşteaptă „poziţia oficială” a Naţiunilor Unite şi Ankarei, ca „garanţi ai iniţiativei”.

El a reacţionat la anunţul făcut de viceministrul de externe rus Serghei Verşinin, după o zi de discuţii cu înalţi reprezentanţi ai ONU la Geneva, că Moscova „nu se opune unei noi prelungiri a +Iniţiativei din Marea Neagră+ după expirarea celui de-al doilea mandat la 18 martie dar numai pentru 60 de zile”.

„Poziţia noastră viitoare va fi determinată de progresul tangibil în normalizarea exporturilor noastre agricole, nu în cuvinte, ci în fapte. Acestea includ plăţi bancare, logistică de transport, asigurări, ‘dezgheţarea’ activităţilor financiare şi furnizarea de amoniac prin conducta ‘Togliatti-Odesa'”, a spus Verşinin.

Viceministrul rus de externe a subliniat că a purtat discuţii „deschise şi aprofundate” la Geneva cu însărcinatul ONU pentru afaceri umanitare Martin Griffiths şi cu secretarul general al Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (Unctad), Rebeca Grynspan.

Aceste discuţii, a spus el, au servit pentru „a confirma încă o dată că deşi exporturile comerciale de produse ucrainene au loc într-un ritm constant şi aduc beneficii considerabile Kievului, restricţiile impuse exportatorilor agricoli ruşi sunt încă în vigoare”.

Acest aşa-numit acord din Marea Neagră, semnat în iulie 2022 pentru 120 de zile între Naţiunile Unite, Ucraina, Rusia şi Turcia, a avut ca efect limitarea gravei crize alimentare globale cauzate de invazia Ucrainei la 24 februarie. El a fost reînnoit în noiembrie pentru 120 de zile şi a permis până în prezent exportul a peste 24 de milioane de tone de cereale din porturi ucrainene, potrivit ONU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

China este primul destinatar al exporturilor realizate în cadrul acordului, Spania al doilea şi Turcia al treilea.

Ucraina a cerut săptămâna trecută eforturi internaţionale pentru a menţine deschise căile maritime din Marea Neagră folosite pentru a-şi transporta cerealele şi secretarul de stat american Antony Blinken a solicitat Moscovei să reînnoiască acordul, în timpul G20 de la începutul lunii martie.

Însă Rusia, la rândul ei, nu este satisfăcută de un alt acord – bilateral – semnat cu Naţiunile Unite privind exporturile ruseşti de îngrăşăminte, de asemenea în iulie 2022 dar care durează trei ani.

Ea se plânge că exporturile sale de îngrăşăminte, produs de primă necesitate pentru agricultura mondială, sunt de facto blocate, deşi nu intră sub sancţiunile impuse de ţările occidentale de la începutul războiului.

„Exceptările de sancţiuni pentru produse alimentare şi îngrăşăminte anunţate de Washington, Bruxelles şi Londra sunt în esenţă inactive”, a adăugat luni Verşinin.

#Cereale #Kiev #Rusia #Ucraina

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.