Parlamentul European votează astăzi o rezoluție privind situația din Belarus, care va solicita o anchetă a rolului Rusiei în incidentul cu aterizarea forțată a avionului Ryanair la Minsk. Acest lucru este raportat de Evropeyskaya Pravda cu referire la proiectul de rezoluție. Totodată, textul rezoluției condamnă aterizarea forțată a unui zbor Ryanair la Minsk pe 23 mai și reținerea de către autoritățile din Belarus a jurnalistului Roman Protasevici și Sofia Sapega și consideră că acest act reprezintă o încălcare a dreptului internațional și a terorismului de stat.

Astfel, deputații vor solicita eliberarea imediată și necondiționată a lui Protasevici și Sapega, precum și a tuturor jurnaliștilor și a prizonierilor politici deținuți în Belarus.

Deputații vor exprima, de asemenea, profunde îngrijorări cu privire la implicarea Rusiei în acțiunile regimului Lukashenko, inclusiv despre sprijinul financiar și cooperare strânsă între serviciile speciale.

Decizia a fost luată în urma constatărilor Consiliului European, în care șefii de stat și de guvern ai UE au condamnat cu fermitate aterizarea forțată ilegală a zborului Ryanair la Minsk pe 23 mai.

Printre alte cerințe principale cu referire la situația din Belarus se enumeră:

– Eliberarea lui Roman Protasevici, Sofia Sapega și a tuturor celorlalți deținuți politici;
– Oprirea torturii împotriva deținuților și oferirea accesului la asistență medicală și consiliere juridică;
– Organizarea unei conferințe politice la nivel înalt privind rezolvarea crizei din Belarus;
– Investigarea incidentului cu aterizarea aeronavei Ryanair la Minsk (acest caz este numit „un act de terorism de stat fără precedent”);
– Să nu ridice interdicția de utilizare a spațiului aerian al UE de către transportatorii aerieni din Belarus până când toți deținuții politici nu vor fi eliberați;
– Introducerea de sancțiuni sectoriale împotriva regimului din Belarus, inclusiv interzicerea importului de produse petroliere, îngrășăminte cu potasiu, produse metalice, lemn și produse din lemn;

– Introducerea sancțiunilor asupra tuturor întreprinderilor de stat care ajută la menținerea regimului prin câștigurile valutare;
– Consolidarea luptei împotriva contrabandei cu țigări din Belarus, care a devenit o sursă importantă de venit pentru regimul din Belarus;
– Extinderea listei persoanelor cărora li se interzice intrarea în UE și ale căror active sunt înghețate, pentru a include pe toți cei asociați cu represiunea de stat, precum și pe cei care susțin regimul și îi oferă sprijin economic sau orice altă asistență;
– Problema expulzării din țările UE a diplomaților din Belarus care sunt angajați ai serviciilor speciale din Belarus;
– Împiedicarea Belarusului să utilizeze Interpol în scopuri politice;
– Crearea unui tribunal internațional pentru urmărirea penală a crimelor regimului belarus și Lukashenko pentru purtarea unui război împotriva cetățenilor din Belarus;

– Susținerea unui plan de sprijin economic în valoare de trei miliarde de euro pentru o viitoare Republică Belarus democratică;
– Acordarea de asistență financiară și tehnică tuturor mass-mediei independente și jurnaliștilor din Belarus;
– Acordarea de asistență societății civile din Belarus, cu un accent special asupra celor care au găsit azil în UE și își continuă lupta de acolo, asigură acestor persoane protecție personală și simplifică primirea vizelor și a regulilor de ședere;
– Oferirea sprijinului, inclusiv financiar, instituțiilor exilate, cum ar fi Universitatea Europeană de Științe Umane din Vilnius;

De menționat că, pe 4 iunie, Consiliul UE a aprobat o decizie de interzicere a transportatorilor aerieni din Belarus să zboare în spațiul aerian al UE și să utilizeze aeroporturile din țările Uniunii Europene.

#Belarus #Parlamentul European #rezolutie #UE

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.